Vedetele şi dependenţa de sex

Când James Brown lansa hit-ul funk „Sex Machine, în 1970, nimeni nu a considerat că trebuie să ia versurile lui ad litteram. Era mai degrabă o invitaţie de a te bucura de viaţă, decât o laudă a propriei potenţe. În anii care au urmat însă, gigantul muzicii soul a arătat că ştie şi să profite de viaţă, şi să se descurce în dormitor. După trei căsnicii şi numeroase aventuri, Brown a recunoscut oficial că este tatăl a nouă copii – cinci băieţi şi patru fete. Şi, dacă nouă urmaşi pare deja mult, mare a fost uimirea tuturor când, imediat după dispariţia marelui cântăreţ în 2006, au apărut încă doisprezece pretendenţi la statutul de fiu/fiică a lui James Brown.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată și cu ce se ocupă soția lui Marcel Ciolacu. Sunt căsătoriți de mai bine de 20 de ani

Cu toate acestea, nimeni nu l-a catalogat, în acele vremuri, drept un „dependent de sex. Asta pentru că acest concept a apărut prima dată abia în 1990, ca explicaţie a infidelităţilor lui Michael Douglas, care o înşela frecvent pe soţia sa, Diandra Luker. Tot Michael Douglas este prima celebritate internată într-un centru de reabilitare pentru a scăpa de tulburările hipersexuale. Se întâmpla în 1992. În următorii douăzeci de ani, numărul psihoterapeuţilor care se ocupă de dependenţa de sex a crescut în SUA de la 100 la peste 1500, aşa cum a crescut şi numărul celebrităţilor care se lovesc de această problemă. Deşi unii o cataloghează ca boală psihică, alţii sunt convinşi că e doar o scuză pentru bărbaţii şi, mai rar, femeile infidele.