Cea mai citită scriitoare autohtonă din ultimele trei decenii, Irina Binder este mai mult decât o autoare de succes – este un ghid al sufletului, un prieten de nădejde în momentele de cumpănă și o inspirație pentru cei care caută să-și împlinească visurile. Așa o percep miile de fani și exact așa este în realitate – un om cu inima deschisă, de o sinceritate dezarmantă, în trăirile căruia cititorii se regăsesc pe deplin. Faptul că viața personală a Irinei Binder este înconjurată de o aură de mister, în pofida celebrității imense de care se bucură, ne-a intrigat întotdeauna, așa că am provocat-o la dialog și am aflat răspunsuri la întrebări care se aflau de mult în așteptare…
Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!
Cuprins
Irina, ne bucurăm să te avem în premieră în paginile revistei VIVA! Deși cred că nu mai există cineva în România care să nu fi auzit de tine, te rog să-ți faci o scurtă prezentare!
Vă mulțumesc din suflet pentru invitație! Este o bucurie și o onoare să fiu prezentă în paginile revistei VIVA! Cred că cel mai dificil lucru pentru mine este să vorbesc despre mine însămi. De fiecare dată mă împotmolesc în ideea că sunt un om prea modest ca să am ceva cu adevărat important de spus, poate tocmai de aceea prefer să mă descriu prin scrierile și faptele mele. Dar, dacă ar fi, totuși, să mă rezum la câteva cuvinte, aș spune că sunt un om simplu, dar cu un univers interior bogat, un om care iubește frumosul, emoția sinceră și autenticitatea. În tot ceea ce fac încerc să aduc lumină, să împărtășesc emoții care ating suflete și să las în urmă un strop de bine și de motivație.
Cuprins
Cum a devenit Irina Binder cea mai citită scriitoare autohtonă din ultimii 30 de ani
Să revenim la începuturi, pentru că mi se pare fabulos succesul de care s-a bucurat seria „Fluturi, care are nu mai puțin de 4 volume, care s-au vândut ca pâinea caldă. Din câte știu, tu ai început prin a scrie pe blog… Cum te-ai decis că e momentul ca textele tale să vadă lumina tiparului?
Într-adevăr, blogul era refugiul meu, locul unde simțeam că îmi pot destăinui gândurile și emoțiile fără rețineri. „Fluturi a fost, la început, doar un vis. Deși îi făcusem o promisiune unei prietene dragi, care a plecat prea devreme, că voi scrie o carte cu această poveste, nu am îndrăznit niciodată să cred cu adevărat că voi reuși să fac asta. Și totuși, într-o nevoie profundă de a mă elibera prin cuvinte, am scris povestea și am început să public fragmente din ea pe blog.
Apoi, ceva magic s-a întâmplat. Din ce în ce mai mulți cititori au rezonat cu povestea mea și m-au îndemnat să o transform în carte. Ei au fost cei care mi-au dat curajul, forța și încrederea de a face acest pas. Și doar datorită lor acest vis timid a prins contur, devenind realitate.
În ce măsură te-a luat prin surprindere succesul de care te-ai bucurat încă de la prima carte publicată? Te așteptai?
Adevărul este că nu m-am așteptat niciodată la un asemenea succes. Poate și pentru că eram conștientă de faptul că sunt un simplu om, fără experiență literară, că felul în care scriu este prea natural și modest, mai mult povestit decât elaborat stilistic. În plus, trăiam cu impresia că lumea nu mai citește atât de mult, că internetul devenise mai captivant decât cărțile. Și totuși, în momentul în care „Fluturi a ajuns în mâinile cititorilor și am început să primesc mesaje pline de emoție, confesiuni sincere, oameni care îmi spuneau că s-au regăsit în anumite situații din poveste… a fost copleșitor.
M-a surprins și m-a emoționat mult felul în care au primit această carte, cum au rezonat cu trăirile mele și, mai ales, cum îmi cereau să scriu continuarea, dar să scriu și alte povești. Atunci am realizat că oamenii au nevoie de scrieri sincere, de povești de viață în care să se regăsească și care să le aline sufletul. Succesul nu l-am măsurat niciodată prin numărul exemplarelor vândute, ci prin felul în care cartea mea a atins inimile oamenilor. Acesta este cel mai frumos dar pe care îl poate primi un scriitor.
„Scriu fără menajamente, exact așa cum aș vorbi cu un prieten drag’
Care sunt „butoanele pe care apeși atunci când scrii – dragoste, pasiune, empatie, prețuire de sine, dramă? Le spui oamenilor ceea ce vor să audă despre ei sau, uneori, îi tratezi fără menajamente?
Scriu fără menajamente, exact așa cum aș vorbi cu un prieten drag, căruia vreau să îi fiu alături, nu doar să îi spun ce își dorește să audă. Îmi percep cititorii ca pe niște prieteni, iar unui prieten adevărat nu îi ascunzi adevărul, nu îi alimentezi iluziile, dar nici nu îl dobori cu critici dure. Încerc să le spun lucrurile direct, cu sinceritate, dar și cu blândețe, cu empatie și înțelegere. Nu scriu ca să le mângâi orgoliile, ci ca să îi trezesc la realitate, să le ofer acel impuls de care au nevoie ca să își vadă viața mai clar, să își înțeleagă alegerile, să își accepte vulnerabilitățile și să își găsească puterea. Apăs butoanele care trebuie apăsate: dragoste, pasiune, empatie, prețuire de sine, dramă, dar mai ales adevăr.
Oamenii sunt sătui de critici care îi descurajează și care îi fac să se îndoiască de propria lor valoare. Eu vreau să le ofer ceva diferit: o oglindă sinceră, dar caldă, o voce care îi îndeamnă să se privească mai profund, să se înțeleagă și să se iubească așa cum sunt. Scrisul meu nu este despre a spune oamenilor ceea ce vor să audă, ci ceea ce au nevoie să audă.
După seria „Fluturi, au urmat „Insomnii, „Străinul de lângă mine, „Până la sfârșit, „Iubirea te învață, „Am scris o carte despre noi, „Iubitelor mele prietene și recent, cum spuneam, „Poți și meriți mai mult. Știu că toate sunt „copiii tăi, dar de care dintre ele te simți cel mai legată și de ce?
Fiecare carte pe care am scris-o este o bucățică din inima mea, o etapă din viața mea, o confesiune sinceră sau o poveste care mi-a fost încredințată de oameni dragi. De aceea, toate îmi sunt extrem de aproape de suflet, fiecare având propria sa lumină, propria sa amprentă asupra mea.
Însă „Fluturi rămâne cartea sufletului meu. Poate pentru că în ea am adunat emoții de-o viață, poate pentru că mi-a schimbat viața. A fost cartea care mi-a deschis drumul, care m-a făcut să înțeleg că scrisul nu este doar un refugiu, ci și un dar. Prin ea, am ajuns la inimile oamenilor, iar ei, la rândul lor, au ajuns la inima mea. „Fluturi nu este doar o carte, este puntea nevăzută care m-a legat de mii de suflete și, pentru asta, îmi este extrem de dragă.
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL ÎN VIVA! DE APRILIE. REVISTA SE GĂSEȘTE LA TOATE PUNCTELE DE DIFUZARE ALE PRESEI!
FOTO: Facebook