Acasă la Letiţia şi Dinu Pescariu - FOTO

 Florentina Liutic
.

Cu doar câteva zile înainte de a pleca într-o vacanţă în Florida, fostul tenisman Dinu Pescariu şi soţia sa, Letiţia, ne-au primit în casa lor de la Snagov, unde s-au mutat în 2008 pentru o vară şi nu au mai plecat. Aici îşi cresc cei trei băieţi şi duc o viaţă discretă, fără bliţuri şi evenimente mondene.

 

 

Până să plece în America, unde abia aşteptau să joace golf şi să vadă turneul de tenis de la Miami, Dinu şi Letiţia şi-au programat o zi pentru şedinţa noastră foto. Ba chiar au învoit copiii de la şcoală ca să putem începe dimineaţa. Mai mult, Vlad (9 ani) s-a ocupat exclusiv de „catering, aşteptând echipa VIVA! cu brioşe şi sucuri, Alex (5) ne-a spus că este fascinat de personajul Vector din „Despicable me, iar Ianis (2) ne-a oferit un mic show de dans. În orice caz, pentru o casă plină de băieţi, lu­crurile au decurs extrem de… liniştit. Letiţia ne-a oferit şi explicaţia: „Trezi­rea se dă la ora 7, stingerea la 9 pentru băieţi şi pe la miezul nopţii pentru noi. Disciplinat, ca la garnizoană!

 

 

Letiţia, aveam pregătită altă întrebare pentru început, dar acum, că te văd blondă, trebuie să te întreb cum de te-ai hotărât să faci schimbarea.

Mie nu prea îmi place monotonia şi mă plictisesc destul de uşor. Încerc mereu să fac lucruri noi… În ceea ce priveşte look-ul meu, sunt puţine variaţii pe temă: o ojă mai îndrăzneaţă, o nouă culoare de păr, un make-up special şi… cam atât. Alt fel de surprize sigur nu fac: fără tunsori scurte sau ciudate, fără tatuaje sau piercing-uri, fără inter­venţii chirurgicale. Deocamdată!

 

 

Primul lucru care mi-a trecut prin cap când am văzut că locuiţi la Sna­gov a fost că staţi destul de departe de oraş. Nu e mai grea viaţa aşa?

Dinu: Mie îmi place drumul acesta. În fiecare dimineaţă conduc în linişte către oraş. De obicei nu este trafic şi pe drum reuşesc să îmi organizez programul de peste zi. Iar drumul înapoi spre casă mi se pare chiar relaxant şi îmi acordă timp să trag nişte concluzii. Există plusuri şi minusuri în orice alegere am face. Din punctul nostru de vedere, Snagovul re­prezintă compromisul ideal între viaţa de oraş şi cea de „la ţară.

Letiţia: Ne-am hotărât să rămânem aici, cât timp avem copiii mici. Când vor mai creşte şi se vor înmulţi şi activităţile ex­tra-şcolare sau dacă drumul acesta va deveni la un moment dat obositor, pro­babil că ne vom muta din nou în oraş.

 

 

Care e povestea casei în care locuiţi? Când v-aţi mutat aici?

D: Eu mi-am dorit un loc unde să mă pot relaxa în weekend. Aşa că am con­struit această casă în urmă cu 9 ani. Noi ne-am mutat aici în 2008 pentru o vară şi nu am mai plecat.

L: Am locuit mai întâi în Bucureşti. Eu nu am vrut să ne mutăm la Snagov, mi se părea drumul prea lung. Dar Dinu m-a convins să încercăm să stăm aici măcar pe timpul verii. În septembrie ne-am întors în oraş, dar nu cred că am rezistat 2 zile: era agitaţie, auzeam veci­nii, alături se construia o clădire nouă… Culmea este că eu am vrut înapoi.

D: Ulterior familia s-a mărit şi am ex­tins şi casa. Letiţia s-a ocupat mai mult Aţi apelat la sfaturile unui designer de interior pentru amenajarea casei?

L: Eu am făcut acum câţiva ani un curs de Feng Shui Tradiţional. Aşa că am scos documentaţia şi, după calcule şi socoteli şi potriveli, am conturat un plan iniţial. Din fericire, Dinu mi-a susţinut proiectul. Am colaborat şi cu arhi­tectul care ne-a proiectat casa, care a venit cu câteva idei originale şi m-a aju­tat mult în procesul de alegere a mate-rialelor şi găsirea de furnizori.

 

Pentru că tot urmează să plecaţi într-o călătorie – obişnuiţi să aduceţi obiecte de decor din vacanţe? Vă preocupaţi de acest tip de shopping?

L: Dinu nu este preocupat de nici un fel de shopping. Deci vom considera că în-trebarea mi-ai adresat-o mie. Am mai adus obiecte mici de decor din vacanţe: o statuetă de lemn din Thailanda reprezentând un elefant cu pui, o ramă de fo­tografii, o faţă de pernă pentru canapea. Nu cumpăr din fiecare loc câte un suve­nir, dar dacă îmi place mult o destinaţie, sigur găsesc eu ceva care să îmi aducă aminte şi acasă de vacanţa respectivă.

 

 

Cu cine rămân copiii cât sunteţi ple­caţi în călătorii?

L: De cele mai multe ori plecăm în călătorii cu toată familia. Dar atunci când mergem în vacanţă fără copii, intră în acţiune bunicii. În timpul săptămânii băieţii cei mari merg la şcoală şi la sport, iar în weekend, în vizită pe la bunici. Acolo se relaxează cu toţii, se distrează şi nu ne simt foarte tare lipsa.

 

Vorbim de casă, dar fiind doi oameni ocupaţi, cât timp reuşiţi să petreceţi acasă, de fapt?

D: Din păcate, eu nu reuşesc să stau foarte mult pe acasă. În timpul săptămânii ajung destul de târziu în fiecare zi. Dar în weekend recuperez şi reuşesc să mă bucur şi de casă şi de copii.

L: Eu am programul mai puţin încărcat şi petrec mai mult timp acasă. Dar sunt şi aici destule responsabilităţi, aşa că, de luni până vineri, „timpul liber nu prea este de găsit. Mai mult în weekend!

 

 

Nu am găsit foarte multe ştiri despre voi din ultimii 3 ani, cel puţin. Aţi fost atât de discreţi, încât nici despre ultima sarcină nu am găsit informa-ţii. De ce această discreţie?

D: Mie nu mi-a plăcut niciodată să fiu în centrul atenţiei. Pe vremea când ju­cam tenis, nu prea am avut de ales. Dar ulterior am preferat discreţia. Soţia mea a înţeles destul de repede cum sunt eu şi mi-a respectat alegerea, deşi ea a lucrat mai mult sub lumina reflectoarelor.

 

 

Chiar, Letiţia, nu ţi se face dor de te­leviziune din când în când?

L: Am momente când mi se face dor. Şi de televiziune şi de modă. Parcă mai mult de modă. Televiziunea nu mi-a adus la fel de multe satisfacţii. Poate că nici nu am nimerit să fac ceva care să mă atragă cu adevărat în televiziune. Dar mă liniştesc rapid. Realizez că nu prea mai este loc în programul meu zil­nic de aşa ceva. Cel puţin nu acum. Ar însemna să petrec şi mai puţin timp cu copiii, ceea ce ar fi nedrept pentru ei.

 

 

Ce aţi mai făcut în ultimii ani, de când aţi încetat să oferiţi subiecte presei?

L: Păi am făcut câte ceva: ne-am mutat la Snagov, am născut un băieţel care acum merge la grădiniţă, m-am apucat şi eu de golf, am călătorit, am construit extensia casei în care locuim, am ame­najat şi grădina, am insistat şi am mai făcut un băieţel care luna aceasta va împlini 2 ani… Iar o mare parte din timp o dedicăm proiectului Pescariu Sports&SPA, clubul nostru de well­ness, care s-a dezvoltat mult în ultimii ani şi de care suntem foarte mândri.

 

 

Letiţia, cât de solicitant e să împarţi casa cu patru bărbaţi?

L: Foarte amuzant! Nu ştiu ce să îţi răspund. Noroc că au venit pe rând şi am avut timp să mă adaptez. Cred totuşi că e mai puţin solicitant decât dacă ar fi trebuit să o împart cu 4 fete!!! Serios vorbind acum, băieţii mei sunt foarte cuminţi şi liniştiţi. De la mare la mic. Din punctul acesta de vedere sunt foarte norocoasă. Dacă cei mari nu erau aşa, nu cred că aş mai fi avut curaj să fac încă un bebe. Dintre toţi, aş spu­ne că Dinu e cel mai „solicitant! (râde)

 

 

E vreodată linişte într-o casă cu trei copii energici?

D: Este şi linişte. Depinde în ce fel se joacă: dacă se aleargă sau se dau cu trotinetele în jurul mesei, e clar hărmălaie şi agitaţie. Uneori vor să facă reprezentaţii de dans şi spectacol, aşa că dau muzica tare şi începe distracţia. Ei se simt bine, iar noi ne amuzăm pe seama lor. Până la un punct.

L: Partea bună, zic eu, este că sunt dife­renţe destul de mari de vârsta între ei (5, respectiv 3 ani) şi în cea mai mare parte a timpului au preocupări diferite. Atunci este linişte. Dar prea multă linişte într-o casă cu 3 copii cam dă de bănuit. Atunci trebuie neapărat să merg să îi controlez. Să văd că este totul în regulă.

 

 

Sunteţi căsătoriţi de şase ani. Cu ce diferă relaţia voastră acum faţă de cum era la început?

D: Noi avem o glumă a noastră cu dra­gostea care durează 3 ani; aşa că la fie­care 3 ani ne-am propus să facem o petrecere şi să o luăm de la capăt. Acum, tocmai am luat-o din nou de la început. Deci nu e nicio diferenţă!

L: Da, aşa este. Cu menţiunea că la pri­mul început eram mai puţini. S-au schimbat multe: au apărut copiii, alte responsabilităţi. Dar, aşa cum am mai spus, mie nu îmi place rutina; trebuie să vin mereu cu câte o invenţie şi să îmi dau câte ceva nou de făcut. Acelaşi principiu îl aplic şi în relaţia noastră.

 

 

Victoria Beckham, după ce a făcut 3 băieţi, a ţinut neapărat să aibă şi o fetiţă. E şi cazul vostru?

L: După primul băiat, eu mi-am dorit o fată. Aşa s-a născut al doilea. Fiind destul de uşor cu ei, am zis să îmi mai încerc o dată norocul. Dar a ieşit tot băieţel. Nu m-am gândit niciodată că voi avea 3 copii. Acum mi se pare că există un echilibru în casă şi nu am de gând să îl stric. Cred că suntem suficienţi.

 

 

Care dintre voi doi este părintele exi­gent în casă?

D: Categoric eu! Glumesc. Eu stau mai puţin cu copiii şi, atunci când îi văd, nu rezist şi îi cam răsfăţ. Letiţia este mai dură. Deşi e cam mult spus „dură. Ea este mai organizată şi se ocupă mai mult să îi disciplineze. Dar băieţii sunt cuminţi şi nu avem probleme serioase cu ei. Cel mare este foarte conştiincios. Cel mijlociu îl copiază pe cel mare, iar cel mic pe cel mijlociu. Este destul de amuzant să îi urmăreşti.

 

OANA POPOIAG, Foto: RADU CHINDRIŞ

 

Stilist SILVIA CRISTESCU

Coafură ROBERT BOTH (Robert Both Studio)

Machiaj IULIA FILIP

Vestimentaţie Letiţia: Stefanel, Converse (magazinul Sports Couture), garderoba personală

Vestimentaţie Dinu: garderoba personală

Vestimentaţie copii: garderoba personală

 

  

Cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Citește în continuare
Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Abonează-mă la newsletter Abonează-mă
Buton