Alexandra Ungureanu - O fata, doi baieti, un milion de posibilitati | Viva.ro

„Suntem de un impresar din Franta care a obtinut reactii foarte bune de la radiouri mari, precum NRJ sau Kiss, pentru albumul si a implementat in cluburi diferite remixuri ale pieselor noastre.”

Oameni care conteaza

Cum te completezi cu colegii de la Crush? Este mai usor sa lucrezi cu baieti decat cu fete?
Uite ca nu am stat sa ma gandesc pana acum la aspectul asta, dar daca stau sa analizez, imi dau seama ca in majoritatea proiectelor mele am lucrat cu baieti (Holograf, Sistem, Moga, Horia Brenciu, Stefan Banica, Marquess, Keo, Bere Gratis etc). La fel e cu putinii prieteni foarte apropiati pe care ii mai am, majoritatea baieti, care m-au acceptat chiar si daruindu-le doar „firimituri din timpul meu si apeland mai mult pentru a fi ascultata decat pentru a asculta. Probabil ca ma inteleg mai bine cu baietii, mai ales ca, fiind modelul anti-diva, cum zic eu, nu-i innebunesc cu discutii despre haine, genti, pantofi si saloane de infrumusetare. Glumesc, habar n-am de ce-i asa. Relatia mea cu colegii de la Crush cred ca a fost unul dintre ingredientele succesului acestui proiect. I-am simtit aproape ca oameni, educatie, structura sufleteasca.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată și cu ce se ocupă soția lui Marcel Ciolacu. Sunt căsătoriți de mai bine de 20 de ani

Pana sa ii intalnesti pe baietii de la Crush, succesul s-a lasat asteptat. Probabil ca in spatele realizarilor de acum se ascund multe clipe-limita. Care au fost cele mai dificile momente din povestea ta nespusa?

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este Alina Gabriela Munteanu, ultima soție a lui Gabriel Cotabiță. Erau împreună de mai bine de 10 ani, iar între ei era o diferență de 27 de ani

E adevarat ca au fost deceptii atat de mari, incat am vrut sa renunt de multe ori la muzica. Evident ca luam aceasta hotarare si ma tinea cateva zile doar… Dar indiferent prin cate am trecut, parintii mei au fost
mereu alaturi de mine, m-au ajutat si mi-au daruit mai mult decat credeam ca e omeneste posibil. S-au lasat pe ei deoparte. Mai tarziu, dupa ce am plecat din Onesti si sufeream si nu mai vedeam nicio licarire de lumina, stiam ca acasa, langa ai mei, toate relele vor fi departe si acolo imi voi reincarca bateriile. Am si acum acest refugiu, doar ca acasa ma asteapta numai mama. Tata s-a stins in urma cu un an si jumatate, bolnav de cancer, si nimic n-a mai fost ca inainte.