Ce s-o intrebi, deci?
Nimic. Oricum nu-ti raspunde. Oricum frazele ei se duc dintr-una intr-alta, ca pacientii cu boli rare din spital in spital. Stai si te asculti si ametesti: oare o fi contagios ce traiesc acum?
![]() |
Va scriu la cateva zile, cu diagnosticul: oamenii fericiti sunt imuni la Anna. Iar oamenii care au cunoscut-o nu mai pot fi niciodata fericiti. Pentru ca nu mai sunt siguri de umanitatea lor. Anna propune aventura absoluta: cea in care femeia e mana in mana cu animalul din ea si-i da sa manance trupul celuilalt, sa se sature! Anna e omul de dinainte de inventarea limbajului, a focului, a rotii si-a jentii de aliaj. Anna ar putea fi foarte bine sotia lui Rahan, in ipoteza ca Rahan s-ar fi asezat vreodata la casa lui de liane, intre doua vanatori de pantere si-o poza pentru coperta revistei franceze cu acelasi nume din copilaria mea. Insa pentru ca nu s-a putut naste in epoca preistorica, Anna isi genereaza salbaticia la ea la domiciliu. Mai bine sa ai un bici la tine, zau!
![]() |
Pe lumea asta sunt femei care te iubesc superficial, la nivel de portofel. Altele ajung pana la piele. Pe Anna o banuiesti de posesiunea cea mai intima, de uniunea dincolo de pori sau tesuturi, pana la nivel molecular… Te uiti in ochii ei si, doar cu o pregatire modesta de chimie (anul I, Facultatea de Hidro in cazul meu), vezi cum doi atomi de carbon de-ai tai se lipesc de-o molecula de oxigen si hidrogen de-a ei, imbracata in electroni trans-parenti, de firma, capabili de orice sarcina electrica vrei tu… Mmm, zau daca nu e cald aici in laborator!
Bine, poti doar-doar s-o scoti la un picnic, cum am facut eu. In acest caz, atomii stau linistiti la locurile lor si poti sa-ti notezi lucruri simple: Anna isi aduce aminte de primul iubit la fel cum zoologul tine minte ziua in care a pus primul fluture in ac si-apoi in colectie. A fost o zi frumoasa, insa fireste, nu pentru fluture.