Indiferent de an si de trendul aflat in circulatie, Hollywood-ul a avut intotdeauna o slabiciune pentru retro. Fie ca era vorba de blockbuster-uri precum „Pearl Harbor, de rolurile lui Julianne Moore din ultimii 7-8 ani (in „Sfarsitul aventurii sau „Orele), sau de aparitia vreunei actrite nostalgice imbracate in vintage couture pe covorul rosu, anii ‘40 au exercitat o fascinatie continua asupra cineastilor si a creatorilor de moda. Unii ar spune ca pasiunea pentru perioada celui de Al Doilea Razboi Mondial s-a instalat odata cu Madonna si comeback-ul ei din „Evita din 1996, altii, ca tonul a fost dat de Spielberg la sfarsitul anilor ‘80, cu „Imperiul Soarelui si „Lista lui Schindler. Cert e ca in ultimii 15 ani, cele mai premiate filme au fost cele a caror actiune se desfasura pe fundalul anilor ‘40.
Anii ‘40 au fost puternic marcati de cel de-Al Doilea Razboi Mondial, dar nu drama e cea care fascineaza, ci dramatismul. Dincolo de tragedia razboiului, dincolo de totalitarism si de aberatiile vociferate de liderii politici, anii ‘40, oricat de superficial ar suna, au pus glamour-ul pe harta lumii. Femeile, uneori glaciale, alteori doar intangibile, aranjate pana la ultima suvita de par, cu ten de portelan si buze rosii, aratau 24 de ore din 24 ca niste doamne, indiferent care le era meseria. Deceniul nu a avut notorietatea anilor ‘50; i-a lipsit luxul, dar a avut decadenta. Nu a avut-o pe Marilyn, dar a avut-o pe Betty Grable, fantezia tuturor soldatilor de pe front, starleta cu picioare de un milion de dolari, cea care a declansat fenomenul pin-up.
Era nevoie de un prolog consistent pentru a vorbi despre Dita Von Teese, caci ne confruntam cu unul din cazurile, atat de fascinante, ale unui individ care traieste in afara epocii. Este o femeie care se imbraca, se machiaza si traieste ca in anii ‘40, dar care inainte de a fi catalogata brutal drept anacronica, este fermecatoare. De meserie este dansatoare, iar show-urile ei combina elemente de balet, vodevil, cabaret si old school striptease, toate sub umbrela burlescului. Jobul ei implica sa se dezbrace lasciv si sa se balaceasca intr-un pahar urias de Martini, alaturi de un burete supradimensionat in forma de maslina. Pe cei care deja stramba din nas, ii asiguram ca nu e vorba de un dans la bara. Diferenta dintre stripteuza de rand si Dita este comparabila cu aceea dintre a face sex si a face dragoste. Nu este vorba de promiscuitate, de bancnote stranse la jartiera, ci de seductie, de spectacole tinute cu casa inchisa, la care lumea vine ca la teatru. Intr-adevar, Dita se dezbraca, dar o face literalmente de amorul artei, uneori pe poante, in pasi de balet, alteori incaltata cu cei mai spectaculosi pantofi cu toc vintage, creati special pentru ea de Christian Leboutin. Costumele includ pene de strut, adesea colorate in roz, si desuuri vintage de la Agent Provocateur. Pentru neinitiati, putem spune ca aduc cu cele purtate de Kylie in turneul „Showgirl..