Jack Nicholson – Zambet de un milion, creier de un miliard
Jack Nicholson – Zambet de un milion, creier de un miliard
„Nu cred in Dumnezeu. Dar inca invidiez pe oricine are credinta. Pot intelege de ce are un efect terapeutic atat de intens”, spunea Jack Nicholson, amar.
Impreuna cu Adam Sandler in „Al naibii tratament” (2004) |
De unde vine?
De undeva dintr-un obscur cartier de imigranti, din New York, la fel ca Robert de Niro. Fiul nelegitim de italian cu nume de mafiot, Donald Furcillio, si al unei balerine de 16 ani, June Nicholson. Fata avea ascendenti danezi, irlandezi si evrei. Micul Jack a fost crescut de bunica lui, Ethel May, si a crezut multa vreme ca mama lui, June, ii era de fapt sora. Multi au cautat in viata lui sentimentala, dezordonata si tumultuoasa, rezolvarea acestui vechi conflict pe care l-a avut cu mama lui. A avut o relatie de 17 ani cu actrita Angelica Huston, rupta in 1990, in momentul in care Rebecca Broussard l-a anuntat ca este insarcinata. A fost un tata mediocru copiilor sai, dar i-a iubit in felul lui detasat, ironic, enervant. „In sfarsit, mi-a iesit!”, a spus el la nasterea primului baiat, dupa doua fete.
Misogin si fustangiu in acelasi timp, Jack Nicholson isi face reclama chiar si la aceasta varsta folosindu-si cu maxim farmec personal umorul. Celebru pentru ca poarta ochelari de soare la mai toate evenimentele, Jack a explicat sec aceasta preferinta: „Cu ochelari, sunt Jack Nicholson. Fara ochelari, sunt gras si am 70 de ani.” Probabil ca exista doar un singur lucru care face concurenta farmecului tineretii si acela este batranetea relaxata, haioasa si detasata. Jack, inteligent, stie asta. Robert Evans, unul dintre prietenii lui de suflet, il descria astfel: „Are un zambet de un milion de dolari si un creier de un miliard. Chiar zambeste de un milion! Nu trebuie sa deschida gura, dar daca o face, pretul creste. Exista putini actori care pot face si drama si comedie si sa fie la fel de buni. Jack este un geniu. Poate recita poezie, teatru, filosofie, statistici despre fotbal, film, arta. Stie de cate ori a luptat Joe Louis si in a cata runda a luat bataie. Poate sa iti recite pasaje din Keats si Nietzsche. Este cel mai titrat si mai bun autodidact pe care l-am intalnit. Cand a facut Batman nu s-a multumit sa joace acest rol ci a studiat Nietzsche timp de cateva luni. Este cel mai bun actor de pe ecrane din ziua de azi.” Frumos omagiu. (Fara sa fim cinici, ar fi un bun epitaf.)
Dincolo de frivolitatea lui afisata, de nepasarea si zambetul ucigator, Jack e uman si profund. A recunoscut intr-un interviu ca este ingrozit de moarte, pentru ca fumeaza si ca nu se poate lasa de acest obicei care il baga in spital periodic. Toata averea lui uriasa (numai pentru „Batman” in 1989 a castigat 60 de milioane de dolari…) nu il poate face sa uite de batranete si decrepitudine. „Nu cred in Dumnezeu. Dar inca invidiez pe oricine are credinta. Pot intelege de ce are un efect terapeutic atat de intens”, spunea el, amar. Pentru rolul din „About Schmidt” (un pensionar cu prea putin sens in viata) a fost propus (a cata oara?!) la Oscar. A insistat sa apara pe afisul filmului ciufulit si nebarbierit, pentru ca expresivitatea varstei bate estetica. Batranelul vaduv, cu viata asezata matematic, avand tabieturi puternice si resemnari mari, singur si penibil e, de fapt, oricine. Insa doar un Nicholson il poate face exemplar.
De Iuliana Alexa; Fotografii: Cinemagia