Leonardo DiCaprio – Romeo a devenit barbat
Leonardo DiCaprio – Romeo a devenit barbat
Blood Diamond (2006) |
Diva masculina
Crescut intr-una din zonele cele mai rau famate din Los Angeles, Leonardo di Caprio este fiul unei nemtoaice si al unui italian. Interesanta ascendenta, cel putin pentru producatorii din lumea filmului, permanent in cautare de fete noi, cu ceva original. De la mama s-a ales cu infatisarea fragila, ariana, iar de la tata cu numele. Prenumele i l-a dat tot mama in momentul in care era insarcinata si privea un tablou de Leonardo da Vinci, iar copilul nenascut a lovit-o prima data in pantece. Leonardo sa-i fie numele. Sunt unii care afirma ca numele copilului ii influenteaza acestuia destinul. Iar Leo nu a dus-o prea rau daca ne gandim la celebritatea, averea, amorurile si alte mici avantaje de care se tot bucura. Cum ar fi aratat viata lui daca se numea, de pilda, Lenny? Lenny Williams, asa au vrut sa il boteze cand a devenit actor. Nu vi se pare ca numele de „Lenny” predispune la hamburger, bere multa si meciuri de baseball vazute zile in sir de pe canapea? Pe cand „Leonardo”… Renastere, romantism, frumusete… he, he! Rolul de Romeo sa nu aiba de-a face oare deloc cu numele lui care face sa tresalte nubilele? Sau faptul ca in doar primul sfert al vietii a cunoscut onoarea (ironic, nu?) de a fi actor principal in cel mai popular film din toate timpurile? Desi unii spun ca astazi Leonardo nu ar mai fi acelasi baiat de treaba din suburbii, ca are un orgoliu care il poate concura pe al altor dive precum Mariah Carey (oare se poate mai mult?) altii ii tin partea (macar pentru petrecerile monstruoase pe care le da – pe langa el, Paris Hilton cica e o majoreta) e drept, private, dar nu mai putin opulente. „Nu am multe extravagante. Nu zbor cu avioane particulare, nu am garda de corp dupa mine, nu cumpar obsesiv de multe lucruri. Am cateva case pe ici si pe colo, am un ceas foarte scump si vreau sa cumpar posterul original al filmului '˜Hotul din Bagdad’. Imi plac posterele vechi.” Eh, doar cateva fleacuri, deci… Nimic romantios, nimic teribil. Lucru bun, pentru ca Leonardo a depasit varsta la care se poata intra comod in pielea unui adolescent, desi are avantajul rar de a-si putea „plia” fizionomia pe personaje mult mai tinere dar si mai in varsta decat este de fapt.