Despre Lei se spune ca sunt vanitosi, ca orgoliul este principalul lor defect si principala lor calitate.
Serios? Asa se vede din afara? Nu e om pe lumea asta care sa nu aiba vanitati, sa stiti. Poate ca am, dar stiti ce nu am? Invidii!
De ce as fi trufas?
Pentru ca sunteti un rasfatat al sortii.
Ziceti?
Da! Ati facut primul teatru privat din Romania, ati facut roluri memorabile pe scena si in film, ati cucerit de-adevaratelea Hollywoodul, ati jucat cu Tom Cruise si l-ati impuscat pe Bruce Willis care dies hard de obicei, v-au iubit femeile, ati im-prumutat vocea personajelor din Disney…
(rade) Eu nu am simtit asa. Asta ce-mi ziceti Dvs. e doar o imagine. Aici ma incurc mereu. Eu nu ma uit la asta…
Dar la ce va uitati?
Ma uit, de pilda, la cum creste fiul meu, Alexandru. La asta ma uit. Face productie de film, face si regie – ceea ce e infinit mai greu decat ce fac eu. Are iubire in el si rabdare, multa rabdare…
Cu cine seamana si cati ani are?
Merge pe 29 si cred ca seamana… cu mine. (zambeste) E foarte sensibil, vibratil, e un seismograf al emotiilor… Si-a gasit, din fericire, o vocatie relativ devreme. Sunt tineri care vor sa reuseasca si care se fac ceva doar pentru a fi ceva. Se chinuie si-si descopera vocatii reale abia pe la 40 de ani, apoi, pentru ca e prea tarziu, le transforma in hobbyuri… El a avut noroc.
V-a placut In deriva'? Stiu ca serialul continua.
Si acest serial a avut si are o doza de risc, prin noutatea temei alese. Trebuie sa spun insa ca m-am ferit toata via-
ta de seriale, am refuzat si in America si in Marea Britanie, numai ca Bunul Dumnezeu a zis: Nu, nu, nu… Trebuie s-o faci si p-asta, si chiar la tine acasa.' Si iata cum am semnat eu 5 sezoane cu HBO!
Ati fost vreodata la psiholog?
Nu! Era sa devin unul, dar m-am oprit la timp. (rade) Dar stiu ca acuma acest fenomen a explodat. E zarva pe toata Planeta! Sunt scoli puse unele peste altele, idei de toate felurile. E un lucru care creste si vine cumva din faptul ca traim un sfarsit de era. Se va inchide un cerc cat de curand, daca nu cumva s-a inchis deja, ca nu prea prindem de veste daca s-a intamplat, nu e ca o durere de cap. Nevoia de psihologie, psihanaliza a pornit mai intai ca o rumoare, acum a devenit ca un strigat: de singuratate, de manie, de tristete. Si starea asta a omului a inceput demult, nu de acuma, ci de la Renastere! De cand omul l-a dat la o parte pe Dumnezeu si a zis – Uite, Domnule, care e treaba: Te astept de atata vreme, intre timp eu mor, ma dor oasele, mi se intampla nenorociri; ia lasa-ma, ca hotarasc eu acuma ce e de facut'. Si se vede ce a hotarat.
Cristina Stanciulescu
Foto: Ciprian Strugariu