"Hăinuțe străine, frizer personal, mâncare variată... Dar Nero mă bătea și mă umilea". Călin Geambașu avea de toate în copilărie, dar susține că i-a lipsit dragostea tatălui său

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE NOIEMBRIE, GRATIS, AICI!

În timp ce alți copii îl invidiau atunci că are de toate, Călin Geambașu recunoaște acum că și-ar fi dorit, în anii comunismului, să aibă mai mult părinții lângă el și o relație mult mai apropiată cu aceștia, decât haine și jucării.

283705797_5204335132967163_7383051763319076578_n

Vezi galeria foto

Călin Geambașu avea de toate în copilărie, dar susține că i-a lipsit dragostea tatălui său

Călin Geambașu era invidiat în copilărie de ceilalți copii pentru că el avea mâncare bună, jucării speciale și haine străine, așa cum ei nu aveau.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată și cu ce se ocupă soția lui Marcel Ciolacu. Sunt căsătoriți de mai bine de 20 de ani

În spatele geamului cu portocale. Prima poză e chiar din preajma Crăciunului, iar nenea ăla din spate care râde maxim e unchiul, colonel în securitatea lui Ceaușescu… Aveam de toate în anii 80, anii ăia cei mai severi ai comunismului: hăinuțe străine, frizer personal, mâncare variată, acces la restaurante, vacanță pe litoral 2-3 luni, jucării și dulciuri din străinătate, jocuri electronice, minge de piele, rachetă de tenis metalică, video-uri, TV-uri color, echipamente audio, ba chiar și rechizitele școlare erau din Germania de Vest… Hmm', mărturisește Călin Geambașu, pe Facebook.

Călin Geambașu rememorează acum că se întreba, la vremea aceea, de ce el are și alți copii nu, deși și ei aveau părinți artiști sau care munceau foarte mult.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Elena Lasconi și George Simion sunt la egalitate în lupta pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale, susține un nou sondaj USR. Pe ce loc este Nicolae Ciucă

„Observam însă că ceva era în neregulă și radical disproporțional: ceilalți prieteni ai mei nu aveau lucrurile astea, deși părinții lor munceau zi de zi, de dimineața până seara, în condițiile alea de atunci, mergând la serviciu cu transportul ăla în comun, prin care bătea frigul și stăteau la cozile alea de atunci să prindă ceva de mâncare pentru ai lor…

Culmea era că unii părinți erau tot artiști, chiar artiști cunoscuți, cu cariere și rezultate impresionante, dar copiii lor tot nu aveau parte nici pe departe de bucuriile și darurile pe care eu le primeam în acei ani grei din comunism, anii 80', mai spune Călin Geambașu.

Călin Geambașu, bătut și umilit de tatăl său în copilărie

Hainele și jucăriile avea un preț, în copilăria lui Călin Geambașu: lipsa părinților de acasă sau duritatea cu care îl pedepseau, atunci când ajungeau de peste mări și țări.

Mă bucuram la lucruri materiale, și sunt deplin recunoscător pentru ele, fiindcă eram copil, iar acele lucruri materiale lipseau aproape complet în acei ani 80 în România. Deseori, însă, empatizam cu prietenii și colegii mei, iar ceva în mine spunea că nu e corect ce se întâmplă.

Citește și: Ce spune Iulia Vântur despre căsătorie și copii, după 10 ani de relație cu Salman Khan: „Îmi doresc, e dar de la Dumnezeu’. Ce relație are artista cu părinții ei din România / EXCLUSIV

Citește și: Ce relație are Iulia Vântur cu familia lui Salman Khan: „Mă face să mă simt iubită. Încerc să-i conving și pe ai mei să vină în India, însă…’. Pentru ce îi este vedeta recunoscătoare actorului / EXCLUSIV

Practic, vedeam două lumi: lumea generală și lumea lui Nero, tatăl meu. Această inechitate o resimțeam profund când le vedeam privirile celorlalți copii, priviri nevinovate de copii marcați de lipsurile regimului comunist și încercam pe cât posibil să împart și cu ei din ce aveam, când venea tatăl meu din lungile lui deplasări în Occident', susține artistul.

Deși material avea totul, Călin Geambașu a suferit din cauza lipsei de afecțiune a părinților săi.

Prietenii mei însă aveau și ei ceva ce eu nu aveam: aveau părinții aproape și erau scutiți de ieșirile nervoase publice ale lui Nero, care mă bătea și mă umilea fără jenă în public, că doar „eram copilul care avea de toate', nu? La ultimele discuții înregistrate, își motivează acele ieșiri brutale prin faptul că cică trebuia să arate că „e un părinte care intervine, să vadă lumea, să dea satisfacție altora și că alea sunt corecții normale'… Mă rog, astea se vor cântări în cadrul procesului', precizează Călin Geambașu.

Călin Geambașu are și cuvinte de laudă pentru tatăl său

În ciuda neînțelegerilor dintre ei, Călin Geambașu recunoaște că și-a admirat întotdeauna tatăl.

Nu am niciun merit pentru faptul că aveam de toate în anii 80 cât încă eram copil, dar nici vreo vină pentru compromisurile făcute de el/ei pentru acea îndestulare nefirească în raport cu vremurile marcate de frică, greutăți și lipsuri primare.

Indiferent de „practicile lui Nero', eu îl admiram mult pe tatăl meu pentru faptul că pe atunci, în anii 80 (chiar dacă își schimba foarte des componența trupei în acei ani 80 – doar Doina îi rămânea mereu aceeași); încă mai cânta Live și mă fascina cu vocea lui, chiar dacă melodiile cântate erau preluări ale unor cântece străine care primeau versuri românești, să pară neaoșe (în lipsa accesului publicului la cunoaștere, se putea livra orice, ca fiind autohton).

Însă, eu îmi vedeam în continuare de viața de copil: joacă pe maidan sau la ștrand, studiu muzical și școlar, mers zilnic la școală la mare depărtare de casă, neștiind că peste puțini ani va veni Revoluția', precizează Geambașu.

Revoluția i-a deschis multe porți. A ajuns la școala vedetelor și succesul lui a fost asigurat. Mi-a dat un elan fantastic în ceea ce avea să urmeze în anii 90 (riposta în fața agresivității părinților, munca în beneficiul tatălui meu, admiterea la Scoala Vedetelor by Titus Munteanu TVR, relația de iubire cu Pisa – prima balerină a Operei Române, festivaluri, premii, compoziții, multe lucruri nesperate cu niște ani înainte)', adaugă el.

Călin Geambașu, despre copilăria lui Darvin, fiul său

Astăzi, când e la rândul lui părinte, Călin Geambașu încearcă să-l educe altfel pe Darvin, fiul său, fără bătăi și umilințe.

În timp, odată cu înaintarea în vârstă și momentul în care am devenit tătic la rându-mi, am învățat să mă bucur mai puțin pentru verbul A AVEA și să prețuiesc mai mult verbul A Fi, alegând să-mi cresc copilul cu blândețe, explicații, exemple și mai ales oferindu-i în mod altruist tot timpul meu liber. Iar rezultatele practice și emoționale se văd din plin la Davin.

Evoluăm, de pe generație la generație și înțelegem corect vremurile în schimbare. Copiii noștri au șansa de a trăi într-o societate liberă, rămânând în sarcina noastră cum îi educăm, fiindcă astăzi metodele și oportunitățile sunt altele față de anii 80', mai spune Călin Geambașu.

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News