Cine a fost românca pe care Michael Jackson a vizitat-o când a venit în România, în 1992. Fotografii emoționante cu Regele muzicii pop și prințesa Ecaterina Caradja Cantacuzino

 Dumba Gabriela
.

În anul 1992, Michael Jackson venea în România pentru a susține unul dintre concertele sale din turneul „Dangerous World Tour'. Superstarul și-a dorit atunci să o viziteze pe prințesa Ecaterina Caradja Cantacuzino, aflată la azil, iar fotografiile găsite recent de Max Caradja, strănepotul Prințesei, sunt de-a dreptul emoționante.

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE MAI, GRATIS, AICI!

Pe 2 octombrie 1992, 70.000 de fani au umplut Stadionul Național din București pentru a-l vedea pe Michael Jackson în concert. Înainte de eveniment, „regele muzicii pop' a insistat să o întâlnească pe Prințesa Ecaterina Caradja Cantacuzino la azilul unde aceasta locuia.

0d71bd99-9c17-4a79-8fe5-bb7fec703d9e0d71bd99-9c17-4a79-8fe5-bb7fec703d9e

Cine a fost prințesa Ecaterina Caradja Cantacuzino, pe care Michael Jackson a insistat să o întâlnească în 1992

Prințesa Ecaterina a fost prima nepoată a Nababului Gheorghe Grigore Cantacuzino, cel mai bogat român dinainte de 1900. Născută în 1893 în București, ea a crescut în Anglia și Franța. La vârsta de trei ani, a fost răpită de tatăl ei, Rodolf Radu Kretzulescu, și dusă într-un orfelinat britanic sub o identitate falsă.

Irina Cantacuzino a încercat în zadar să-şi regăsească copilul. În memoria fiicei răpite, prinţesa Cantacuzino a construit o fundaţie pentru copiii orfani. S-a recăsătorit cu prinţul Nicolae Ghica şi a continuat să-şi caute copilul furat, însă încercările ei au fost în zadar. A murit fără să ştie dacă Ecaterina mai este în viaţă.

În 1908, Ecaterina a fost regăsită și readusă în România. Câțiva ani mai târziu, a evadat din regimul comunist cu ajutorul unui vas petrolier, traversând Dunărea și trăind 40 de ani în America. După Revoluția din 1989, Prințesa Ecaterina s-a întors în București.

În 1992, cu un an înainte de moartea sa, Michael Jackson a vizitat-o la azil, conform adevarul.ro. Ecaterina era cunoscută în SUA pentru actele sale de caritate, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a ascuns aviatori americani în beciul conacului său, fapt pentru care a fost numită „Îngerul de la Ploiești'.

Citește și: Cum arată apartamentul de lux al lui Ion Ţiriac, cât 10 terenuri de tenis. Miliardarul are un pat de 16 metri pătrați, tapițat cu piele de elefant

Citește și: Cum arăta Mădălina Ghenea în adolescență: „Aveam doar 14 ani când am început să lucrez ca model. Mama mea mă numea…. Era o copilă superbă

Michael Jackson și Prințesa Ecaterina au petrecut câteva zeci de minute împreună

Max Caradja, strănepotul Prințesei, a declarat într-un interviu exclusiv pentru b365.ro: „Am descoperit acum câteva zile și mi s-a făcut pielea de găină că în fotografia Ecaterinei cu Michael Jackson, pe peretele din spate, e o poză cu mine la vârsta de doi ani'.

Michael Jackson și Prințesa Ecaterina au petrecut câteva zeci de minute împreună. În tot acest timp, Ion Iliescu a așteptat în fața clădirii, neputând să se întâlnească cu Prințesa din cauza naționalizării proprietăților familiei ei.

La 100 de ani de viaţă, Ecaterina Caradja a stat de vorbă cu cel mai mare star al vremii. A murit la orfelinat, un an mai târziu, după un secol de viaţă. A fost înmormântată alături de bunica, mama şi cele două fiice pierdute.

Prinţesa Ecaterina Caradja a fost supranumită „Îngerul de la Ploiești”

Prinţesa Ecaterina Caradja a trăit o sută de ani şi a avut parte de un destin spectaculos, mai puţin cunoscut în România. Despre viaţa prinţesei s-au scris cărţi în America, Catherine Caradja ajungând un cunoscut personaj de roman şi o vedetă peste ocean. 

Întoarsă în ţară şi-a legat destinul de prinţul Constantin Caradja. A avut două fete: Irène Mathilde Catherine şi Marie Constance Lucie. Primul război mondial a prins-o în ţară. Se spune că a fugit din calea trupelor duşmane având la piept cele două fete micuţe, dintre care una abia avea 10 zile. A reuşit să ajungă la Moscova, unde s-a angajat ca voluntar la un spital pentru bolnavi de tifos. A contactat şi ea boala, dar a scăpat ca printr-o minune.

S-a întors în ţară, după război, şi s-a dedicat acţiunilor caritabile. A preluat în grijă orfelinatul înfiinţat de mama sa, Irina Cantacuzino, şi vreme de ani buni a fost mamă pentru câteva mii de copii care şi-au găsit casă la orfelinat. În 1920 a născut cel de-al treilea copil, o fată numită Alexandra. Soarta nu a fost deloc dreaptă cu femeia care şi-a pus viaţa în slujba ajutorării altora. A doua fiică a murit la Viena, la numai 17 ani, din cauza unei boli nemiloase. Pe Irene a pierdut-o la cutremurul din 1920.

Sutele de soldaţi aliaţi pe care i-a salvat în cel de-al doilea război mondial, ascunzându-i în spitalele pe care le păstorea şi ajutându-i să treacă peste graniţă i-au spus 'Îngerul de la Ploieşti'. Americanii au numit-o Catherine Caradja şi au răsplătit-o pentru acţiunile caritabile cu medalia 'George Washington'.

Din 1955, Ecaterina Caradja s-a stabilit în Statele Unite ale Americii. America a fost patria în care şi-a găsit casă mai bine de trei decenii, câtâ vreme România se afla sub regimul comunist.

La iniţiativa ei a avut loc prima reuniune a peste 500 de rezervişti dintre foştii prizonieri pe care i-a cunoscut şi i-a ajutat în România. De atunci, reuniunea a devenit o tradiţie care se ţine anual în SUA. În august 1976, prinţesa a inaugurat Monumentul pentru Pace de la Valley Forge National Historical Park. Pentru faptele ei şi pentru ajutorul dat soldaţilor americani, în ianuarie 1977, prinţesa româncă a fost recompensată cu Medalia de Onoare „George Washington'.

Prințesa Ecaterina Caradja Cantacuzino a decedat în 1993, la vârsta de 100 de ani, în azilul unde locuise.

Foto credit: Arhiva personală Max Caradja Johnson / Agerpres / 365.ro

 

Google News Urmărește-ne pe Google News

Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Abonează-mă la newsletter Abonează-mă
Buton