Cum a reușit Nicu Alifantis să iasă din România, în comunism: "Nu credeam că o să-mi dea drumul. Nu eram membru de partid, nu eram căsătorit la vremea aceea..."

Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!

Este muzician, actor, poet, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi de teatru. Iubit de public, în fiecare dintre ipostaze. De oraşul Brăila se leagă perioada sa de ucenicie. De acolo începe povestea celui care se poate lăuda cu aproape o jumătate de secol de activitate artistică, care a depășit granițele țării încă din comunism.

Vezi galeria foto

Cum a reușit Nicu Alifantis să plece în străinătate, în comunism

Într-o discuție cu Adrian Artene, în podcastul „Altfel”, Nicu Alifantis și-a amintit de copilăria de la Brăila, de perioadă în care a locuit într-o încăpere la Teatrul Foarte Mic din București, dar n-a ocolit nici ucenicia de la Teatrul din Brăila, unde, inițial, a făcut figurație.

De asemenea, artistul a povestit cum a reușit să plece în Occident pe vremea comunismului.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Călin Georgescu primea bani lunar de la Horațiu Potra, anul trecut, deși spunea că nu îl cunoaște: "Te rog, am nevoie de sprijin". Interceptări din dosarul Parchetului

„Am plecat prima dată în în Occident era în 86, nu credeam că o să-mi dea drumul. Nu eram membru de partid, nu eram căsătorit la vremea aceea și atunci am zis că n-am nicio șansă. Dar prietenii mei care care erau acolo și care mă tot chemau de ani de zile în Italia și în Germania au zis: hai, mă, încearcă, ce ce-o să fie? Și am depus actele și culmea, am primit într-o zi un telefon și am fost chemat.

Exista un un securist al teatrelor, Sterian, cumsecade de altfel și mi-a zis atât: Eu te las să pleci, dar dacă nu te întorci, eu vin după tine și o să vezi ce urmează. Am plecat și ne-a plăcut în Germania.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Dana Budeanu, părere sinceră despre Gina Pistol, după ce a văzut-o pe afișul unei conferințe pentru mame: „E fericită fleașcă cu tot cu copil...”

Am fost prima dată o lună de zile, m-am îngrășat, am mâncat toate nebuniile care nu erau pe aici pe la noi. A fost o experiență extraordinară. M-am dus, am văzut spectacole de teatru, Prietenul meu Ștefan Sloboda lucra în teatru și am mers pe blat, că n-aveam voie să mă duc. Am fost în Olanda, m-am întâlnit cu cei de la Phoenix care erau acolo și după ce am petrecut sejurul ăla minunat m-am urcat în tren, am plecat în Italia. Începuse să-mi placă, era altă lume', a povestit Nicu Alifantis în podcastul „Altceva' cu Adrian Artene.

Citește și: O femeie de 27 de ani, din Ucraina, a fost ucisă de iubitul ucrainean într-un apartament din București. După crimă, bărbatul s-a aruncat în faţa metroului

Citește și: Oana Roman o felicită pe Alina Sorescu pentru curajul de a dezvălui ce a îndurat în căsnicia cu Alexandru Ciucu: „Rămâi cu traume pe viață'

Citește și: Cine este Cristiana Luca, tânăra care ar avea o relație cu Alexandru Papadopol. Cum a ajuns actriță: „Printre prieteni și colegi eram extraterestru, pentru că cei mai mulți se pregăteau pentru Medicină'

Nicu Alifantis a locuit la teatru, la un moment dat

Nicu Alifantis a făcut multe sacrificii pentru carieră. El a luptat ca visurile pe care le avea să prindă contur.De aceea, a existat un moment când Teatrul Foarte Mic i-a devenit casă.

„Da, un an si ceva am stat în Teatrul Foarte Mic, abia îl deschisese a fost prilejul de care s-a agăţat deschiderea acestui Teatru Foarte Mic ca să mă poată angaja în Bucureşti. Era un cerc vicios, nu te puteai angaja dacă nu aveai buletin, nu puteai să ai buletin dacă nu aveai casă’, a mai spus Nicu Alifantis în același podcast.

Artistul a petrecut acolo un an și ceva și, când privește în urmă, are convingerea că experiența a fost una extrem de interesantă. Nicu Alifantis nu poate uita cum, la un moment dat, a luat și locul portarului.

„Acolo am stat într-o perioadă a vieţii mele de vreun an şi vreo două, trei luni, a fost foarte interesant. Sigur că la un moment dat, a fost foarte drăguţ domnul Săraru, zice „Ia stai, tu dacă stai acolo, eu de ce să mai plătesc portar? Că tot eşti acolo’. Şi l-a luat pe portar, iar cât am stat acolo eu eram de serviciu şi noaptea şi ziua, dacă tot locuiam acolo. A fost o perioadă teribilă pentru că acolo, îmi venea o idee fugeam la etaj unde era o pianină, mă jucam pe ea sau luam chitara, era scena, eram singur cu ea.

Îţi dai seama să ai la dispoziţie o casă în care să dormi, să trăieşti, să te bucuri de tinereţe în toate formele ei şi să ai la dispoziţie sală, instrumente, locuri, fugeam de la scenă la locuri, era o sală mică de o sută de locuri, este în continuare. A fost fascinantă treaba’, mai spune el.

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News