Marius Țeicu ne-a povestit în paginile revistei VIVA! cum și-a cunoscut soția, în urmă cu aproximativ cinci decenii. Anul acesta, ei împlinesc 49 de ani de căsnicie și se iubesc la fel ca-n prima zi. Compozitorul și partenera lui de viață, Rodica, s-au mutat în urmă cu patru ani din fostul apartement pentru că le era din ce în ce mai greu să urce scările, până la etajul patru, odată cu înaintarea în vârstă. Acum, aceștia locuiesc într-un alt apartement, dar la etajul 1, și, spre deosebire de celălalt bloc, acum dispun și de lift.
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI!
Mă bucur să vă revăd după o îndelungată perioadă! Ce faceți? Cum sunteți? V-ați mutat…
Și mie îmi pare bine că te revăd! Ne-am mutat de patru ani, chiar în anul în care a început pandemia, 2020. Ne simțim foarte bine aici. A trebuit să ne mutăm de acolo; e adevărat și că ne-am mutat de la un apartament cu patru camere la trei camere. Nu am mai putut să urcăm. Locuiam la etajul patru din patru. Pe vremea lui Ceaușescu, atunci când se făceau blocuri de patru etaje, nu se făceau cu lift. Și ne-a fost din ce în ce mai greu să urcăm patru etaje și mie, și soției, Rodica, deși ea este cu opt ani mai mică decât mine. Între timp, a făcut și ea 70 de ani. Iar eu fac 79 anul acesta.
Cum și-a cunoscut Marius Țeicu soția și de ce s-au mutat din fostul apartement
Ne pare bine că ne-am mutat aici, pentru că avem lift și stăm și la etajul 1. Ne-am aranjat aici. Am fost primii care ne-am mutat, ultimii care am cumpărat. Pentru că, până am vândut acolo, până am mai făcut rost de niște bani a durat. Dat fiind că ne-am mutat primii, eu deschideam ușa la toți vecinii. „Domnul Țeicu, vreți să veniți până jos să ne deschideți? „Cu mare plăcere. O lună și jumătate așa a mers.
Apropo, îmi pare bine că ne vedem! Ultimul interviu mi l-ai luat în 2001 și nu am să uit toată viața mea cum a venit Rodica și ne-a spus că un avion a intrat în Turnurile Gemene din SUA. Am deschis televizorul și am văzut live, uitându-ne amândoi, cum intră al doilea avion în Turnurile Gemene de la New York. Nu-mi venea să cred! Una e să vezi în film, oricât ar fi imaginea de bună, dar să vezi real așa ceva a fost șocant.
Cântărețul a cântat 6 luni pe vapor: „Eram cu stomacul în pioneze tot timpul'
Pe Rodica, soția dvs., când ați întâlnit-o? Ați spus mai demult că a fost dragoste la prima vedere.
Tocmai venisem de pe vapor, pe care am cântat șase luni. În 1973 eram profesor la Școala Populară de Artă și mă cheamă Mihai Dumbravă la telefon: „Vin niște impresari din străinătate și vor să vadă niște trupe. Așa ne-am dus și noi să cântăm. Eu am cântat și cu blockflote, după ce m-am ridicat de la pian. Aveam și un moment de muzică populară, mă sculam de la pian și venea Cristinoiu în locul meu, care lăsa tobele. Am fost o echipă frumoasă. Lider era Mihai Dumbravă, care cânta la chitară bas. Cel care mi-a scris multe versuri frumoase la melodii. La tobe era Ion Cristinoiu, la chitară era Mihai Viziru, fost coleg de facultate, care a plecat în Germania, iar la saxofon și flaut, Bebe Prisada, care era uluitor. În afară de Prisada, toți cântam și cu vocea. Ne-a plăcut foarte mult și ne-a dat cel mai bun job pe care îl aveau la acel moment: șase luni pe vaporul „Europa.
De abia așteptam să mă întorc, pentru că nu mai suportam valurile. Eram cu stomacul în pioneze tot timpul. Când cântam cu pianul, venea pianul spre mine. Paharele care erau la mese aveau fundul gros, altfel se plimbau, nu le mai găseai pe masă. Nu mi-a plăcut pe vapor deloc, dar am văzut lumea, 42 de țări. Am fost prin Africa de Sud, în Marea Caraibilor, am fost pe Marea Mediterană, am fost prin Malta. Acolo am văzut filmul „Jesus Christ Superstar. Senzațional filmul muzical. L-am văzut de două ori. Când am mers în Malta, m-am dus să îl văd în La Valletta.
Nu a fost ușor pe acel vapor, pentru că nu aveam viață de turist, ci viață de echipaj. Era un vapor de 24.000 de tone cu opt etaje. Pe vremea aceea, „Europa era unul dintre cele mai frumoase vapoare. Acum e unul care se cheamă „Noul Europa. Dar acela era făcut din lemn, inclusiv liftul. Eu atunci am văzut pentru prima dată Vestul. Primul oraș pe care l-am văzut a fost Berlinul de Vest. Am căzut jos și m-am ridicat după o oră. Când am intrat în primul magazin, după trei ore, când s-a închis, eu eram tot la parter. Erau cu totul altfel ca la noi. Am jurat că nu mai merg să cânt pe vapor. Am mai cântat în Germania, dar nu pe vapor. Eu nu puteam să stau mai mult de o lună, mai ales că s-a născut și Patricia. După o lună, plecam primul și venea alt pianist în locul meu.
„Rodica se cunoștea cu Mariana Cristinoiu, soția lui Ion Cristinoiu'
Deci pe soție ați cunoscut-o când ați venit de pe vas…
Da. Deci, am venit de pe vapor… Îmi căutam gazdă și am mers la Ion Cristinoiu. Am venit cu el de pe vapor și mi-a spus: „Hai la mine și stai până îți găsești ceva!. Și am stat la el câteva zile. Acolo am întâlnit-o pe Rodica. Se cunoștea cu Mariana Cristinoiu, soția lui Ion Cristinoiu. Atunci când ne-am văzut… Eu stăteam pe un scaun, iar ea pe un fotoliu. Și am început să ne uităm unul la celălalt, dar intens. La un moment dat, cei care mai erau în cameră s-au prins și ne-au lăsat singuri.
A fost o dragoste, într-adevăr, la prima vedere. Pot să certific că există dragoste la prima vedere. Nu e ceva neapărat inventat, din filme, din cărți, vise… închipuiri și așa mai departe. Și uite că avem atâția ani de căsnicie.
Aveți 50 de ani de căsnicie?
Nu. Facem mai puțin. Ne-am cunoscut în 74 și ne-am căsătorit în 75. Anul acesta sărbătorim 49 de ani de căsnicie. Când îi aud pe unii: „Noi ne cunoaștem de 14 ani. Noi avem 49 de ani de căsnicie.
„Eu sunt familist convins'
Dar e mult pentru vremurile acestea 14 ani…
Alții sunt de 20 de ani și nu se căsătoresc… și spun: „Ce contează o hârtie?. Fiecare cu Japonia lui. Avea unchiul meu vorba aceasta. Când nu înțelegea nimeni nimic, el spunea: „Fiecare cu Japonia lui. Adică, fiecare vede Japonia în felul lui, unuia îi place, altuia nu. Mi-a plăcut chestia asta și o folosesc și eu când văd că unul zice: „A fost nasol și altul „A fost foarte mișto. Eu sunt familist convins. Am fost foarte serios, mai ales dacă ne-am cunoscut în 74, iar în 75 deja am avut-o pe Patricia, eram un „trio formidabil și noi, la rândul nostru.
Pe 9 mai împliniți 79 de ani… Vă mai serbați zilele de naștere?
Nu mă serbez anul acesta. Chiar pe 9 mai plec de acasă. Nu serbam în fiecare an. Dar era o perioadă când serbam separat și ziua mea, și a soției mele. A mea este în mai, a ei, în martie. După aceea, ca să nu serbăm de două ori, am făcut în aceeași zi și ziua mea, și ziua soției mele, Rodica.
Anul trecut, am sărbătorit-o pe Rodica. Acum îi sărbătorim pe cei mici. E mult mai important. Atunci o chem pe soacra mea, care are 95 de ani. Merg și o iau de acasă, și o aduc la noi, așa cum poate, atunci când sărbătorim nepoții, uneori separat, alteori împreună. Amândoi sunt în martie, cum spuneam. Sunt foarte ocupați, că trebuie să se uite pe telefon, pe computer.
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL ÎN VIVA! DE MARTIE! REVISTA SE GĂSEȘTE LA PUNCTELE DE DIFUZARE A PRESEI!
Sursă foto: Arhiva viva, Arhiva personală