S-au găsit când viața îi încercase din plin. El era în pragul unui divorț cu Larisa și se lupta cu dezamăgirile, ea lăsase în urmă un mariaj în care nu găsise fericirea căutată. Și-au fost sprijin și alinare. Au avut puterea să o ia de la capăt și să creadă în această dragoste profundă. Au simțit că sunt predestinați unul altuia de la prima aruncătură de pleoapă. La un an de la momentul în care și-au unit destinul în fața lui Dumnezeu și după șase ani de relație, i-am invitat pe Alin Oprea și Medana să ne vorbească despre provocările vieții în doi, despre mirajul unei povești care a reușit să dărâme multe bariere.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE SEPTEMBRIE, GRATIS, AICI
Cum a decurs acest an de la nuntă? Care au fost cele mai mari încercări prin care ați trecut? Dacă ar fi să facem un bilanț, ce provocări au existat? Ce momente speciale ați trăit?
M: A fost un an intens, plin de realizări frumoase pentru fiecare dintre noi. Încercarea cea mai dureroasă pentru mine a fost în luna mai, momentul în care cățelușa noastră dragă, Angy, salvată de pe străzi, s-a stins din viață. Se spune că primul an de la cununia religioasă este cel mai dificil și plin de provocări. Le-am simțit și noi, uneori, ce-i drept, dar am reușit să trecem cu bine peste ele, iar acum a trecut anul de la căsătoria religioasă, așa că am depășit acel potențial pericol. Suntem în cel de-al șaselea an de relație și am ajuns să ne cunoaștem atât de bine, încât fiecare dintre noi știe și poate evita orice pericol din această căsnicie. Noi avem mereu momente speciale, pentru că am învățat să ne bucurăm încă din prima zi de relație de tot ceea ce trăim. Pot spune că luna de miere, pe care am petrecut-o în Tenerife, a fost cu adevărat specială, și acolo am avut parte de momente care ne-au încântat sufletul amândurora. Alte momente cu adevărat speciale în acest an au fost zilele de naștere ale copiilor mei. Pe Daria am sărbătorit-o în Italia, iar fiul meu, Darius, a avut majoratul în luna iulie, moment cu adevărat special și emoționant pentru întreaga familie.
Cum a decurs primul an de la nuntă pentru Alin Oprea și Medana
A: Anul acesta a fost unul al transformării profunde și al maturizării, în cel mai adevărat sens al cuvântului. Fiecare pas pe care l-am făcut împreună ne-a dus mai aproape de noi înșine și de ceea ce înseamnă cu adevărat iubirea. Provocările pe care le-am întâmpinat nu au fost simple piedici, ci lecții care ne-au ajutat să creștem, să ne deschidem inimile și să explorăm noi profunzimi în relația noastră. Aceste încercări ne-au îndemnat să reflectăm și să ne reconectăm la esența noastră. Unul dintre cele mai intense și emoționante momente a fost participarea la un retreat organizat de nașii noștri, Elena și Meniss Yousry, un adevărat dar pentru sufletele noastre. În acel spațiu sacru, ne-am eliberat de poveri ancestrale, de greutăți emoționale, pe care nici măcar nu le conștientizam pe deplin. A fost ca și cum am descoperit o lume interioară nouă, o dinamică subtilă a emoțiilor și relațiilor care ne-au legat și mai strâns unul de celălalt. Acolo, am înțeles că iubirea adevărată nu se construiește din momente de perfecțiune, ci cu răbdare, încredere și acceptare. Ne-am vindecat împreună, am crescut și am depășit orice obstacol, ajungând mai apropiați ca niciodată. A fost un an în care am învățat că iubirea, la fel ca viața, necesită muncă, devotament și, cel mai important, o inimă deschisă spre transformare.
„Dumnezeu a făcut posibilă întâlnirea noastră'
Cum ați marcat un an de mariaj? Se întâmplă să mergeți la biserică și să mulțumiți că v-ați găsit?
M: Da, noi mereu mergem la biserică și mulțumim pentru tot ceea ce trăim și pentru binecuvântarea acelui moment în care Dumnezeu a făcut posibilă întâlnirea noastră. Vom marca din nou momentul cu un concediu în Barcelona, Tenerife și Madrid.
A: Biserica a fost pentru noi întotdeauna un loc de refugiu și recunoștință profundă, un sanctuar al liniștii în care ne regăsim echilibrul spiritual. Ne vom întoarce acolo, cu siguranță, să ne rugăm și să mulțumim pentru binecuvântarea de a ne fi găsit unul pe celălalt, pentru că știm că legătura noastră este o minune în sine. Este momentul în care sufletele noastre se deschid către ceva mai mare, o forță care ne-a ghidat împreună, și simțim că rugăciunea ne unește și mai profund. Dar, pe lângă liniștea bisericii, natura este celălalt loc sacru în care ne regăsim. Medana are un dar rar, o abilitate aproape magică de a descoperi locuri de vis în România, locuri ce par desprinse din povești, ascunse de ochii lumii, dar care vibrează de o energie specială. Ea transformă fiecare călătorie într-o descoperire, iar simplitatea cu care găsește aceste colțuri de paradis este fascinantă. Fie că este un lac ascuns între munți sau o pădure neatinsă, Medana reușește să aducă în viața noastră aceste locuri ca pe niște comori prețioase. Natura ne oferă acea liniște interioară, acel spațiu în care ne deconectăm de la agitația lumii și ne reconectăm unul cu celălalt.
Cum s-au cunoscut Alin Oprea și Medana
Cum v-ați cunoscut și ce a gândit fiecare dintre voi despre celălalt în acel moment?
M: Ne-am cunoscut exact în momentul în care fiecare era pregătit pentru relația aceasta. „Cupidon a fost nașul nostru, Axinte, care a făcut posibilă întâlnirea noastră, la restaurantul unui alt naș, Pavel Hălmăjan. Amândoi ne-au devenit nași, pentru că au fost martorii primei noastre întâlniri. Ceea ce am gândit eu despre el a fost contrar așteptărilor mele. Nu l-am simpatizat niciodată, nu am fost fana lui, ba, mai mult, când îl vedeam la televizor schimbam programul în secunda doi. În acea seară, de cum am făcut primul pas în acel restaurant, în momentul în care Alin a dat cu ochii de mine, a avut efectiv un șoc, o uimire, o încântare pe care eu niciodată nu o mai văzusem la un alt bărbat. Cu greu a reușit să se controleze și să își stăpânească emoțiile. Din momentul în care noi doi am început să avem o conversație, parcă nimeni și nimic nu mai exista pe Pământ, în afară de noi doi. Aveam aceleași pasiuni și interese comune. Am fost plăcut surprinsă, pentru că artistul de la televizor nu avea nimic în comun cu bărbatul cu care eu dezbăteam atâtea subiecte interesante. Aveam în fața ochilor un bărbat șarmant, inteligent, pe care îl simțeam fascinat de mine. Eram absorbiți unul de celălalt, am râs și noțiunea timpului a dispărut. A venit momentul în care a trebuit să urc în mașină și să plec acasă. Din acea seară a început să îmi scrie. S-a asigurat că am ajuns acasă cu bine, lucru care, recunosc, m-a impresionat. Din acea noapte, a început să îmi scrie în fiecare seară. Eram ca un „drog pentru el.
A: Întâlnirea noastră a fost ca o revelație, un moment în care totul părea să se alinieze perfect, ca și cum universul ne ghida pașii către același drum. Din prima secundă în care ochii noștri s-au întâlnit, am știut că Medana era flacăra mea geamănă, sufletul-pereche care avea să-mi completeze viața, într-un mod pe care nu-l crezusem posibil. Privirea ei mi-a dezvăluit o claritate rară, o înțelepciune tăcută, ce părea să izvorască din profunzimea inimii ei. Fără a rosti multe cuvinte, doar privindu-mă, înțelegea fiecare gând, fiecare emoție ascunsă în mine. În ochii ei am descoperit nu doar o inteligență intuitivă, ci și o adâncime sufletească ce mi-a oferit certitudinea că ea era persoana cu care îmi doream să-mi petrec restul vieții. Conexiunea dintre noi era mai mult decât o simplă atracție, era un semn al destinului, o forță invizibilă care ne unea dincolo de logică sau rațiune. Acel sentiment de apartenență și completare reciprocă m-a făcut să înțeleg că noi doi suntem destinați unul altuia, că inimile noastre au fost menite să bată în același ritm. Fiecare moment pe care l-am trăit împreună, de la acea primă întâlnire, nu a făcut decât să confirme această certitudine. Medana nu este doar partenera mea de viață, ea este reflexia mea, oglinda sufletului meu.