Papa şi-a ales numele Francisc după ce cardinalul brazilian Hummes i-a spus să „îşi amintească de săraci” după alegerea sa în Capela Sixtină. Papa Francisc a subliniat în primul său discurs ideea unei „biserici sărace pentru săraci” şi de atunci toate eforturile sale s-au concentrat pe reformarea Sfântului Scaun.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE MARTIE, GRATIS, AICI!
Cuprins
Papa Francisc a murit luni, 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani. A fost papa celor defavorizaţi în cei puţin peste 12 ani de pontificat, în care a încercat să schimbe mecanismele unei Biserici prea centralizate în Curia Romană, să combată abuzurile acesteia şi să îşi schimbe limbajul pentru a vorbi despre milă şi despre cei din urmă.
Cuprins
Ce schimbări a făcut Papa Francisc în Biserica Catolică
Papa Francisc a primit un pontificat anormal după demisia lui Benedict al XVI-lea, cu doi papi care au trăit împreună timp de aproape 10 ani la Vatican şi, deşi potrivit lui Bergoglio relaţia a fost foarte bună, uneori a scos în evidenţă cele două aripi ale Bisericii, cea moderată şi cea mai conservatoare şi reacţionară.
Toate eforturile sale s-au concentrat pe reformarea Sfântului Scaun, eliminând privilegiile cardinalilor şi făcând mai transparente finanţele necontrolate, ceea ce a creat mai mulţi duşmani în biserică.
Marea sa schimbare a fost noua constituţie „Praedicate Evangelium' (Predicaţi Evanghelia), care a schimbat administraţia Vaticanului cu noi ministere precum Evanghelizarea şi Finanţele, care au preluat controlul tuturor fondurilor pentru a evita ilegalităţile, amintește Antena 3.
De asemenea, Papa Francisc a impus reforme majore și în ceea ce priveşte finanţele Vaticanului, sistemul devenind mai transparent. La venirea sa, congregaţii şi dioceze erau afectate de corupţie, în special în Africa.
Citește și: De ce a murit Papa Francisc. Boala care l-a ținut o lună în spital și l-a răpus la vârsta de 88 de ani
Papa Francisc, reforme importante în Biserica Catolică
În plus, Vaticanul se afla într-o situaţie financiară delicată, din cauza crizei economice. Francisc a promovat compasiunea, nu excluderea, iertarea, nu pedeapsa, şi o mai mare deschidere a bisericii, potrivit descopera.ro.
Primul pas pe care Papa l-a făcut pentru schimbarea aparatului administrativ de la Vatican a fost în 2013, prin constituirea unui grup de opt cardinali care să-l sfătuiască privitor la guvernarea Bisericii şi care să evalueze reformele.
În 2021, Papa Francisc a lansat ceea ce unii descriu drept cea mai ambițioasă încercare de reformă a Bisericii Catolice din ultimii 60 de ani. Ea a constat într-un proces de doi ani în care fiecare parohie catolică din întreaga lume a fost consultată cu privire la direcția viitoare a Bisericii.
În 2023, Papa a anunțat că le va permite pentru prima dată femeilor să voteze la o întâlnire a episcopilor catolici din întreaga lume, o premieră istorică. În trecut, femeile aveau voie să participe la adunare doar ca observatori.
În același an, el a declarat că Biserica Catolică este deschisă tuturor, inclusiv membrilor comunităţii gay, pe care are datoria de a-i însoţi pe calea personală a spiritualităţii, dar în cadrul propriilor reguli. Suveranul Pontif a mai spus atunci că preoţii Bisericii trebuie să fie alături de toţi oamenii, inclusiv de cei care nu se conformează regulilor, cu răbdarea şi iubirea unei mame.
Tot în 2023, Vaticanul a anunţat, într-o hotărâre istorică aprobată de Papa Francisc, că preoţii romano-catolici pot oficia binecuvântări ale cuplurilor de acelaşi sex, atât timp cât aceste binecuvântări nu fac parte dintre ritualurile sau liturghiile obişnuite ale Bisericii.
El a luat o poziție fermă asupra problemelor de acest gen și a introdus unele reforme. În 2019, Papa a abolit regulile de secretizare ale Vaticanului pentru cazurile de abuz sexual și a pus în aplicare noi reguli care au făcut obligatoriu, pentru prima dată, pentru toate eparhiile să instituie sisteme de raportare a abuzurilor și mușamalizărilor.
În 2021, Papa Francisc a emis cea mai amplă revizuire a legii Bisericii Catolice din ultimele patru decenii, insistând ca episcopii să ia măsuri împotriva clericilor care abuzează minori și adulți vulnerabili. Regulile cereau, de asemenea, măsuri împotriva preoților care comit fraude sau încearcă să hirotonească femei. Abordând subiectul, Papa Francisc a spus că nu crede că celibatul a jucat un rol în cauzarea abuzului.
Papa Francisc a declarat „toleranța zero' față de abuzurile sexuale din biserică
Încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc și-a arătat deschiderea și dorința de abordare a unor teme tabu în Biserica Catolică, precum abuzurile sexuale din cadrul ei, dar și incluziunea femeilor şi persoanelor LGBT+.
Marea problemă cu care a trebuit să se confrunte Papa Francisc a fost abuzul sexual din partea preoţilor. El a fost clar că unul dintre obiectivele sale a fost să lupte împotriva pederastiei în Biserică şi să asculte victimele şi a dat o serie de reguli pentru ca diocezele din întreaga lume să poată pune capăt acestui flagel.
Cu toate acestea, cazuri recente au arătat clar că Biserica are încă multe de făcut.
În ultimul său mesaj, Papa Francisc era preocupat de pacea din Țara Sfântă și Orientul Mijlociu
În ultima sa apariție publică, duminică, de Paște, în mesajul său transmis întregii lumi, Suveranul Pontif a abordat subiecte grele, precum pacea din Țara Sfântă și din Orientul Mijlociu. El a făcut un apel ca „lumina Paștelui ne îndeamnă să dărâmăm barierele care ne despart’.
Aceste bariere nu sunt doar fizice, ci și politice, economice și spirituale, a spus el, îndemând națiunile să își folosească resursele nu pentru reînarmare, ci pentru a combate foametea, pentru a investi în dezvoltare și „pentru a avea grijă unii de alții’.
Ultimul său gând a fost că, în acest an jubiliar, Paștele poate fi, de asemenea, o ocazie potrivită pentru eliberarea prizonierilor de război și a prizonierilor politici.