"Nu vreau să râdă lumea de mine, dar…". Cum a trecut văduva lui Marin Moraru peste moartea regretatului actor, la 7 ani de la deces. Drama care i-a marcat viața artistului

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE AUGUST, GRATIS, AICI!

Cum a trecut văduva lui Marin Moraru peste moartea regretatului actor, la 7 ani de la deces. Văduva lui Marin Moraru a dezvăluit cum a reușit să treacă peste dureroasa despărțire, dar și câteva episoade legate de viața îndrăgitului actor. Totodată, Lucia Moraru a povestit că moartea prietenului său bun, Gheorghe Dinică, l-a afectat foarte tare pe soțul ei. „S-a rupt ceva în Marinuș”, a spus văduva lui Marin Moraru.

Vezi galeria foto

„Gheorghe Dinică a fost de departe prietenul lui cel mai bun. Asta chiar dacă Marin al meu a legat cu multă lume amiciții deosebite. Dar în cazul lor a contat enorm faptul că au fost colegi de clasă și că se cunoșteau de la 16 ani. Gândiți-vă, aproape șase decenii petrecute împreună, și pe scenă și în film, dar și în viața de zi cu zi!', afirmă Lucia Popescu Moraru pentru cancan.ro.

Cum a trecut văduva lui Marin Moraru peste moartea regretatului actor, la 7 ani de la deces

Lucia Moraru spune că la moartea lui Gheorghe Dinică, survenită în 2009, „s-a rupt ceva în Marinuș al ei'.

„La moartea lui Dinică l-am simțit pe Marin al meu că se rupe ceva în el. Nu a vrut să ne împovăreze cu durerea sa, dar am simțit asta. Așa cum a și spus atunci, și mult după, îi murise fratele de suflet. L-a afectat foarte tare!

Aveau un fel al lor de a-și vorbi și de a glumi, unic. El îi spunea Gigi, el, Marinuș sau Marin. Îmi amintesc și că Marin al meu nu obișnuia să bea. Când era la o petrecere sau ceva de genul acesta, strecura mai mereu aceeași glumă, pe tema asta', adaugă aceeași Lucia Popescu Moraru.

Lucia Popescu Moraru admite că și în prezent, la șapte ani după moartea lui Marinuș Moraru, i se pare uneori că-l simte prezent lângă ea.

„Nu vreau să râdă lumea de mine, dar încă îl mai visez. Nu vă grăbiți să trageți concluzii pripite. Doar îl visez. Nu-mi amintesc să-mi spună ceva sau mai știu eu ce nebunii, cum am mai citit sau aflat prin diverse părți. Alteori mi se întâmplă să-l simt prezent lângă mine. Doar o prezență foarte plăcută, așa cum știa el să se facă simțit. Atât și nimic mai mult! Dar tocmai acest lucru m-a făcut, cel mai probabil, să pot să depășesc despărțirea de el', conchide aceeași Lucia Popescu Moraru.

Lucia Moraru, amintiri emoționante cu soțul ei, regretatul Marin Moraru

La cei aproape 79 de ani ai săi, fosta parteneră de viață a lui Marin Moraru susține că dacă ar fi vreodată să aleagă spectacolul preferat al soțului ei, atunci există unul care s-a impus aproape de la sine.

„Spectacolul lor comun, de pe scena Naționalului, cel cu Gheorghe Dinică și Radu Beligan alături de Marin Moraru, este de departe cel preferat.

E părerea mea, dar vă asigur că a fost și părerea lui. Spectacolul acela s-a jucat șase ani, cu casa închisă de fiecare dată.

Doar moartea lui Dinică a oprit spectacolul. Adaug și rolul lui Marin din filmul , dar acesta, deși și el foarte bun, rămâne parcă undeva pe plan secund, chiar dacă partener i-a fost marele Toma Caragiu', mai spune cea care l-a cunoscut foarte bine.

Citește și: Cine este Claudia Florescu de la Insula Iubirii, sezonul 7. A locuit în Italia și este antrenoare de fitness

Citește și: Bunica celor doi copii aruncați pe geam de mama lor, în Botoșani, dezvăluie ce s-a întâmplat în ziua tragediei. Ce relație avea femeia, de fapt, cu tatăl micuților: „Băiatul nu a fost acasă de trei luni de zile…’

Cum a început povestea de dragoste dintre Marin Moraru și soția lui

După ce a urmat cursurile Școlii Tehnice de Construcții de Căi Ferate, Marin Moraru l-a cunoscut pe regizorul Mihai Dimiu. A dat admiterea la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale’ și acolo avea să o cunoască pe cea care i-a rămas alături tot restul vieții, pe Lucia Popescu-Moraru, care avea să devină unul dintre cei mai mari oameni de radio din România.

„Eu eram studentă la Conservator, el la Teatru. În tabăra aia eram studenţii de la Conservator, Teatru şi Arte Plastice. Cei de la Arte Plastice nici nu ne băgau în seamă. Ne priveau aşa, de sus: ‘Ce-i cu mârlanii ătia de la Conservator, de la Teatru? Noi suntem adevăraţii artişti, noi, cu sculptură, cu pictură, nu ţăranii ăştia. Erau tare înfoiaţi.

Cei de la Teatru veniseră şi cu şeful lor de UTC, dar pe care l-a anihilat Gheorghe Dinică, care era coleg cu Marin, la clasa Dinei Cocea, şi îl îmbăta în fiecare seară. Incă de tânăr Dinică era cu şpriţul. Nu-l interesau pe el fetele. Băutură să fie. Trenul spre tabără pleca din Gara Regală, din Băneasa. Când a auzit aşa, tata, om păţit, s-a speriat: ‘Dar de ce vă ia, dragă, din Băneasa? Nu cumva vă duce la închisoare?‘

Aşa că a venit cu mine să se asigure că noi chiar plecam în tabără. Pe peron era o gloată de nebuni care cărau un aragaz uriaş după ei şi făceau o gălăgie de nedescris. „Cine-s, tată, nebunii ăştia?’, m-a întrebat tata. Ei bine, ăia erau studenţii de la teatru. Iar „aragazul’ pe care îl cărau câte patru oameni s-a dovedit a fi un ditamai magnetofonul care al cui crezi că era? Al lui nebunu de Moraru. Aşa că seara dansam. Eu făceam mişto de rabla aia de manetofon, iar el îmi spunea să nu îi mai jignesc scârţâitoarea aia că dăduse pe ea nu ştiu câte burse’, și-a amintit soția lui Marin Moraru, pentru Adevărul.

Urmărește-ne pe Google News