Dan Negru este supranumit regele audiențelor' întrucât a reușit să facă performanță la cârma formatelor TV pe care le-a prezentat. Nu face excepție nici la Kanad D, unde emisiunea Jocul cuvintelor', difuzată de miercuri până vineri de la 22.30, este în topul preferințelor publicului telespectator. În exclusivitate pentru VIVA!, am vorbit cu prezentatorul TV despre planurile lui legate de televiziune, despre hobby-uri, dar și credință.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA! DE APRILIE, GRATIS, AICI!
Dan, cum merge emisiunea Jocul cuvintelor?’
Audiențele sunt publice și la o simplă căutare pe Google se poate vedea că emisia a devenit lider de audiența încă de la început. Ne bucură că un altfel de show, cu concurenți simpli, smart, educați și școliți poate să fie lider de audiență. Și eu aveam emoții pentru că și eu am crescut cu ideea că lumea vrea doar lucruri ușoare la TV. Iată că ne-am înșelat, un show despre vocabularul limbii române poate să cucerească publicul de televiziune. E surprinzător și sper să devenim trendsetter, încerc astfel să-mi șterg păcatele pe care le-am mai făcut în TV de-a lungul anilor.
Dan Negru vrea pauză pe micul ecran de Revelion
Spune-mi, la Kanal D, te vei mai implica într-un proiect special pentru Revelion sau ți-au ajuns emisiunile din cei peste 20 de ani când ai bătut recordul la audiențe?
E departe Revelionul, dar mi-aș dori o pauză! Sunt 23 de ani de când fac revelioane, fie la TVR, fie la Antenă și, sincer, îmi doresc o pauză o vreme. Poate, prima dată după 23 de ani, stau cu ai mei. Acasă. Ba chiar m-aș culca la 11 noaptea, nici măcar să nu prind urarea de La mulți ani’.
Ai 25 de ani de carieră pe micul ecran. Ai avut vreun moment de supărare, de stres, oboseală în care te-ai gândit să renunți la televiziune? Ce te-a motivat să continui?
O să renunț atunci când o să simt că asta îmi aduce stres și supărare, dar deocamdată televiziunea îmi face plăcere, chiar și după 25 de ani. În lumea civilizată a televiziunii, vârsta de 51 de ani, cât am eu, e vârsta aproape a tuturor moderatorilor. Nici noi nu suntem diferiți. Esca, Brenciu, Răduleasca, Negru, Andi, niciunul nu mai avem 20 de ani. Necazul e că producătorii TV din România n-au avut capacitatea să inventeze alte nume în TV decât cele lansate de Sârbu sau de Lazarov acum 20 de ani. Asta să fie marea provocare în anii care vin. Să construim noile generații de prezentatori TV.
Cât de diferit e omul Dan Negru în viața de zi cu zi, față de omul de televiziune Dan Negru? Cum arată o zi obișnuită din viața ta? Ce hobby-uri ai?
Sunt zile și zile. Când am filmări stau blocat în studio și nu apuc să văd lumina zilei, doar reflectoare. Am zile în care filmez în Chișinău sau zile în care fug acasă în Timișoara. Viața mea se împarte între trei orașe. În București locuiesc, în Chișinău lucrez de 15 ani la o televiziune, și in Timișoara mă întorc mereu pentru că de acolo n-am plecat cu adevărat niciodată. Așa că hobby-ul meu e drumul, îmi place să-mi împart viața între trei orașe.
Dan, până să scrii o carte împreună cu părintele Vasile Ioana, puțină lume știa despre această latura a ta legată de Dumnezeu și de credință. Ai fost crescut în acest spirit? Mergeai în copilărie cu bunica la bisercă?
Nu am descoperit relația mea cu Dumnezeu la un moment dat, am avut-o mereu din copilărie. Eu cred că acum e mai vizibilă pentru că azi a avea preocupări spirituale e o ciudățenie și atunci ieși din rândurile celor care cred că Spiritualitatea e ceva old și plictisitor. Asta după ce în anii ‘90 era o inflație de soboruri de preoți care tăiau orice panglică. Depindem de val. Eu am evitat valul, nu am nicio temere să spun public că îmi place să cred că există undeva, ceva. Că nu am apărut din neant și nici nu ne-am duce deodată acolo.
E recunoscător pentru viața pe care o are
A existat un moment în viața ta, când te-ai apropiat mai mult de Dumnezeu?
Nu l-am simțit pe Dumnezeu ca pe cel căruia trebuie să-i cer mereu câte ceva, ci mai degrabă ca pe cel căruia simțeam nevoia să-i mulțumesc pentru viața mea.
Pe părintele Vasile Ioana cum l-ai cunoscut? După cât timp a devenit duhovnicul tău?
Îl știu pe părintele Vasile de vreo 20 de ani, încă din vremurile în care popularitatea lui nu atinsese cotele de azi. Ne leagă o întâmplare personală, care ne-a convins încă o dată că undeva, ceva, există. De atunciam rămas apropiați și cartea noastră e rezultatul unei prietenii vechi de 20 de ani…