Tu cum ai lua-o de la capat? Plecand de la tema filmului „Eat, Pray, Love“, vedetele si-au imaginat cum si-ar schimba viata daca intr-o zi nu s-ar mai recunoaste in oglinda.
Probabil ca Julia nu mai vrea sa auda de pizza si de spaghetti in viata aceasta, dupa ce rolul din „Eat, Pray, Love’ a fortat-o sa se ingrase cateva kilograme bune. Dar pentru celelalte milioane de oameni care s-au rezumat la a citi cartea, memoriile autoarei Elizabeth Gilbert au venit ca un raspuns mult asteptat la intrebarea care ne macina la un moment dat pe cei mai multi dintre noi: „Ce ai face daca ar trebui sa o iei de la capat?’ In urma unui divort traumatizant, Elizabeth a ales o cale dificila, plecand intr-o lunga calatorie de redescoperire. Astfel, la Roma descopera placerea mancarii, in India, meditatia, iar in Bali, puterea rugaciunii si a dragostei, caci acolo intalneste marea iubire. Reconstituind drumul initiatic al scriitoarei, Julia Roberts a avut, la randul sau, o serie de revelatii. Javier Bardem, partenerul ei din film, a declarat ca nu este o persoana foarte religioasa, dar admite ca toti avem nevoi spirituale la un moment dat. E timpul sa vorbim si despre aspectul financiar al frumoasei calatorii pe care ne-o propune filmul. Pe cat de eliberatoare este ideea de a lua pauza un an si de a face ocolul lumii, pe atat de neverosimila pare. O multime de femei normale, cu venituri medii, casatorite sau nu, cu copii sau fara, au prostestat ca filmul incurajeaza un demers utopic. La drept vorbind, se pare ca excursia scriitoarei Elizabeth Gilbert a fost, de fapt, o calatorie in interes de serviciu. Editorul i-a oferit 200.000 de dolari avans, cerand, in schimb, un bestseller despre vacanta care i-a schimbat viata.
Valentina Pelinel
Cred ca a nu te mai simti bine cu tine insuti e una dintre cele mai cumplite stari. In acest caz, fiecare trebuie sa faca tot ceea ce il relaxeaza, ce il face fericit. In principiu, in momente grele e bine sa fii inconjurat de prieteni, sa calatoresti, sa incerci sa vezi partea buna a lucrurilor, insa sunt si oameni care se regasesc in singuratate. Personal, ma relaxez in vacante, deci calatorind in lume si nu numai. Un masaj functioneaza de asemenea in cazul meu, compania persoanelor optimiste si zambitoare si suportul moral al celor dragi. Calatorind, descoperi si descoperind, apreciezi mai mult viata, natura si te bucuri de ce ti-a dat Dumnezeu.
Dana Rogoz
As pleca in lume cu iubitul meu cu o autorulota. Anul trecut, de ziua lui de nastere, i-am inchiriat o autorulota pentru un weekend, cadou. Am apucat sa ne plimbam putin cu ea prin tara si a fost minunat. Era iarna, asa ca pe inserat ne-am facut un vin fiert la noi in rulota, iar pe timpul noptii am parcat-o intr-un loc de unde puteai vedea tot orasul Brasov luminat.
Iulia Vantur
Eu cred ca orice om ajunge, mai devreme sau mai tarziu, intr-un asemenea moment in care isi analizeaza in detaliu reflexia in propria oglinda. Unii simt nevoia sa evadeze, sa experimenteze, pentru a se gasi, altii poate se privesc mai des in aceasta oglinda. Eu am invatat sa fac asta chiar daca, la inceput, aveam senzatia ca par egoista. Am inteles ca important e sa-ti asculti si sa-ti hranesti sufletul si mintea, indiferent de cat de ocupat esti cu alte responsabilitati. Mi-as dori sa experimentez tot ce a trait scriitoarea in aceasta calatorie, mi-ar pla-cea sa locuiesc o perioada intr-un ashram, sa colind lumea de la un capat la altul, as vrea sa imi pastrez echilibrul, sa imi permit sa deschid o astfel de fereastra doar in anumite momente, pe care eu le decid, nu conjunctura. Suntem ca niste acrobati la circ, mergem pe sarma cu mare grija, ne antrenam zi de zi, insa cu totii stim ca o clipa de neatentie poate fi fatala. Ar trebui sa ne asiguram mereu ca avem o plasa dedesubt.
Amalia Enache
Se intampla ca eu chiar am trecut printr-o astfel de perioada de reinventare majora si nu una pe care as fi cautat-o neaparat, mai degraba cred ca doar asa puteam merge mai departe. Atat de profunde sunt transformarile, incat am senzatia ca da, inainte eram tot eu, Amalia Enache, dar sunt parca amintiri dintr-o alta existenta. Nu un simplu „restart, ci un nou program de functionare instalat. N-am avut cum sa colind un an prin lume, dar cele doua saptamani in Bolivia au dat startul unei calatorii importante in lumea mea interioara. Am crezut si eu ca nu strica sa fugi o vreme undeva, dar, pana la urma, oriunde te-ai duce, tot cu tine esti. Acum, e dragut sa crezi ca ce se intampla in exterior iti poate provoca iluminarile, dar eu zic ca ele tot din tine vin. Mie imi placea vechea mea viata, la momentul acela, dar acum, cu noua Amalia, ma distrez si ma impac mai bine.
Andreea Raicu
Fiecare om are nevoie de momentele lui de liniste in care sa se detaseze de tot ce e in jur, sa capate energie pentru a merge mai departe sau, pur si simplu, sa se gandeasca la ce o sa faca mai departe cu viata lui. Roma este locul in care eu fac acest lucru. Obisnuiesc sa plec pentru cateva zile in acest oras in care am senzatia ca nimic nu mai conteaza, ca totul se opreste, iar eu pot sa fiu cu mine si cu gandurile mele. In urma cu doi ani am citit „Eat, Pray, Love. Mi-a placut si mi-a deschis apetitul pentru a invata lucruri noi. Daca ar fi sa plec pentru mai mult timp, nu as mai alege Roma. Mi-as dori sa plec in India, dar nu ca un turist obisnuit care se plimba pe la binecunoscutele obiective. As vrea sa fie o calatorie spirituala, o experienta care, cu siguranta, iti poate schimba viata, valorile si perspectiva din care privesti ceea ce ti se intampla si tot ce te inconjoara. Daca mi s-ar fi pus aceasta intrebare in urma cu 2 sau 3 ani probabil ca as fi raspuns cu totul si cu totul altceva.
Dani Otil
Eu deja am anuntat in redactie (si asta e pe bune) ca daca ajungem la un blocaj din cauza crizei sau din orice alte motive, in loc de un compromis, prefer sa pun lacat pe emisiune si pe viata mea de la tv pentru doi ani. Am si un fond de rezerva pentru asta. Si un itinerar. Nu vreau sa il divulg, pentru ca e o treaba prea personala, dar nu lipsesc de pe lista Madagascar, Machu Picchu, Japonia, Noua Zeelanda, Alaska, Cambogia si Brazilia. Poate cand ma intorc in tara nu s-a rezolvat nimic, dar macar am ce sa le povestesc nepotilor.
Mihai Dobrovolschi
Unde m-as cauta ca sa ma regasesc? Primele vedenii care-mi vin in minte sunt din Creta. Acum doi ani am inchiriat o masina si am batut insula cateva zile. Nu stiu daca v-ati intrebat vreodata cum arata un capat de drum, cum se opresc soselele. In Creta, ele se opresc in mare. Literalmente. Si, cand am vazut prima data asta, la Atherinolakkos pare-mi-se, mi-am spus ca aici, pe insula asta, as putea sa ma opresc, sa-mi trag sufletul daca-l las in urma, pentru ca aici drumurile se mai si termina. Si tot de-acolo incep. Mi-am vazut naluca prin Myrtos, coborand dimineata la taverna pentru o cafea si un iaurt de capra, lipindu-ma de zidurile albe ca hartia ca sa fac loc vanzatorilor ambulanti de portocale. M-am vazut salutandu-ma cu consatenii. Le zambeam un „kalimera, tarandu-mi sandalele desfacute pe plaja. Apoi m-as fi intors in camera racoroasa de pe deal sa imi fac norma zilnica de scris. Apoi as fi coborat la pranz la mereu alta taverna pentru o caracatita cu rulouri de scortisoara sau un iepure cu masline. Apoi as fi lesinat placut. Apoi m-as fi-ntrebat a mia oara de ce scriu. Apoi as fi coborat sa beau un ouzo rece cu pescarul ala batran, care se-nalta pe varfuri ca sa vada dincolo de mare. Apoi as fi adormit, visand din nou ca n-am nevoie decat de maslini, ca valurile albe sunt femei transformate-n rochii si ca drumurile sunt bune doar cand le dai de capat.
Laura Cosoi
Trebuie sa recunosc ca au fost momente in viata cand mi-am dat seama ca mi se schimba valorile si perceptia asupra a tot ceea ce ma inconjoara. Am incercat sa-mi gasesc sensul in lucrurile care-mi placeau foarte mult. Lucruri simple. Plimbari, vacante, redecorari, vizite acasa la Iasi, concerte si multe altele. Se intampla sa reusesti astfel sa-ti umpli golul din suflet. Asa mi s-a intamplat mie pana acum, dar daca mi s-ar intampla sa nu mai gasesc raspunsul la intrebarile mele aici, in jurul meu, intre oamenii dragi si pasiunile mele, as incerca sa ma indepartez putin cate putin. As incerca sa imi gasesc diferite ocupatii (de exemplu, cursuri) in Europa. As incepe, sa zicem, cu Londra si Viena, apoi Paris si Roma… cate un an in fiecare tara straina. Cred ca astfel, prin aceasta schimbare in viata mea, as reusi sa-mi imbogatesc spiritul. Mi-as face prieteni noi, as intra in contact cu noi culturi, obiceiuri, mentalitati, tipuri de educatii si as lua-o in fiecare an de la capat pana la un moment dat… cand raspunsurile la intrebarile mele vor fi in mine si atat!
Robert Turcescu
Ar fi o casa alba, mica, doua sezlonguri mari, pentru mine si pentru ea, trei copaci verzi, un lamai, un portocal si un smochin, patru scaune inconjurand o masa pe care odihnesc pahare cu vin, cinci degete ciupind corzile unei chitare, sase cuvinte soptite in linistea aparte a noptilor care adorm Mediterana, sapte zile de duminica in fiecare saptamana, opt pagini de roman scrise in fiecare zi, noua vieti ca de motan si zece pasi pana la plaja. As purta plete si-o chitara pe umar, m-as inconjura de cinci prieteni buni care stiu si inteleg bucuria unica a muzicii si-as porni hat, departe, colindand lumea larga prin locuri nebanuite, cantand in asteptarea zilei in care mi s-ar face, din nou, un dor teribil de… acasa! Si-atunci m-as intoarce cuminte la cele zece bucurii simple, asteptand sa ma prinda din urma pofta unei noi aventuri. As fi hoinar.