Actorul Gene Hackman și soția sa, pianista Betsy Arakawa, au fost găsiți morți în locuința lor din Santa Fe, New Mexico. Gene Hackman avea 95 de ani, iar soția sa, 63 de ani. Poliția precizează că „în acest moment, nu există suspiciuni că ar fi vorba de o crimă”.
Vezi și acest video VIVA!:
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI!
Cuprins
Șeriful comitatului Santa Fe, Adan Mendoza, a confirmat vestea morții lui Gene Hackman și a soției sale, Betsy Arakawa pentru presa locală, în primele ore ale zilei de 27 februarie, anunțând că și câinele cuplului a fost găsit mort.
Cuprins
Gene Hackman și soția sa au fost găsiți morți în casă
Șeriful comitatului Santa Fe, Andan Mendoza, a declarat într-un interviu că nu există indicii imediate care să sugereze o moarte violentă.
„Putem confirma că Gene Hackman și soția sa au fost găsiți decedați miercuri după-amiază în locuința lor de pe Sunset Trail’, se arată în comunicatul poliției. „Ancheta este în desfășurare – însă, în acest moment, nu există suspiciuni că ar fi vorba de o crimă’, mai preciează autoritățile, potrivit BBC
Totuși, nu a oferit informații despre cauza decesului și nici despre momentul exact în care cei doi au murit. „Tot ce pot spune este că suntem în faza preliminară a unei anchete privind cauzele morții și așteptăm aprobarea unui mandat de percheziție’, preciza Mendoza la acel moment.
Gene Hackman a fost unul dintre cei mai mari actori din toate timpurile
Gene Hackman a scris istorie în cinematografie datorită rolurilor din „The French Connection’, „Bonnie and Clyde’ şi „The Royal Tenenbaums’.
Hackman îşi aminteşte că tatăl său, Eugene, şi-a luat rămas bun de la familie cu o mişcare a mâinii când el avea 13 ani. „Nu mi-am dat seama cât de mult poate însemna un gest mic’, a declarat Hackman pentru GQ în 2011. „Poate că acesta este motivul pentru care am devenit actor’.
Gene Hackman s-a înrolat în Marină la 16 ani, servind patru ani şi jumătate în China, Japonia şi Hawaii, înainte de a încerca să obţină o diplomă în jurnalism şi producţie de televiziune la Universitatea din Illinois.
A abandonat aceste planuri pentru a urma o carieră serioasă de actor, înscriindu-se la 27 de ani la Pasadena Playhouse din California, unde l-a întâlnit pe Dustin Hoffman, în vârstă de 19 ani. „Era ceva la el care – ca şi cum ar fi avut un secret. Pur şi simplu ştiai că va face ceva’, îşi amintea Hackman pentru Vanity Fair în 2004.
Ei au format un grup strâns unit cu Robert Duvall şi au încercat să îşi lanseze carierele în New York.
„A existat un fel de sentiment al lui Jack Kerouac în acea perioadă – „On the Road’ – copii care doreau doar să se simtă bine şi să experimenteze lucruri. Nu avea nimic de-a face cu succesul – voiau doar să încerce acest lucru şi să vadă dacă funcţionează’, a declarat Hackman pentru Vanity Fair.
În 1964, la 34 de ani, Hackman a obţinut marea sa şansă pe Broadway în „Any Wednesday’, care a dus la o scenă care l-a făcut vedetă în „Lilith’ (1964) alături de Warren Beatty.
Când Beatty şi-a ales distribuţia pentru filmul „Bonnie and Clyde’ (1967), l-a ales pe Hackman pentru rolul fratelui său mai mare. Hackman a primit o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar, una dintre cele cinci nominalizări din cariera sa.
În 1972, a câştigat Oscarul pentru cel mai bun actor pentru „The French Connection’, un film care i-a consolidat statutul de actor principal. În thrillerul poliţist este inclusă una dintre cele mai bune scene de urmărire auto din toate timpurile, cu cascadorii care sfidează moartea prin 26 de blocuri din Brooklyn – toate realizate ilegal. În mod surprinzător, toată lumea pare să fi reuşit să iasă de pe platou fără nici măcar o zgârietură.
Gene Hackman s-a retras, în 2004, de la Hollywood
După „The French Connection’, pe care susţine că l-a vizionat o singură dată, Gene Hackman a continuat să joace în „Young Frankenstein’ (1974), „Night Moves’ (1975), „Bite the Bullet’ (1975), „Superman’ (1978) şi chiar „Unforgiven’ (1992) al lui Clint Eastwood, care i-a adus un Oscar pentru Cel mai bun actor în rol secundar.
A fost, de asemenea, capul de afiş al unor superproducţii, interpretând rolul unui reverend rătăcitor în „The Poseidon Adventure’ (1972), al unui antrenor de baschet de liceu fără noroc în „Hoosiers’ (1986), al unui avocat fiscal viclean în „The Firm’ (1993) şi al unui tată excentric în „The Royal Tenenbaums’ (2001).
Atunci când i-a înmânat Premiul Cecil B. DeMille în 2003, Michael Caine l-a venerat pe Hackman ca fiind „unul dintre cei mai mari actori’ pe care îi cunoaşte. „La Hollywood, Gene Hackman este cunoscut drept actorul actorilor, dar la mine în casă este cunoscut drept comediantul comedianţilor’, a glumit Robin Williams, care a coprezentat premiul, citează News.ro.
„Fie că este vorba de comedie sau dramă, eşti cel mai talentat actor din America. De asemenea, eşti o fiinţă cu adevărat supraomenească’, a adăugat el.
După mai mult de 100 de filme, Hackman a făcut ultima plecăciune în „Welcome to Mooseport’ din 2004, retrăgându-se de pe ecran – şi din cascadorii – în New Mexico. „Picătura care a umplut paharul a fost de fapt un test de stres pe care l-am făcut în New York’, a declarat el pentru Empire în 2009. „Doctorul m-a sfătuit că inima mea nu este în starea în care ar trebui să o supun stresului’.
În schimb, a optat pentru lucruri mai bune, cum ar fi „filmele cu buget redus’, pictura, pescuitul şi scrisul. De fapt, el a scris împreună cu prietenul său, cercetătorul subacvatic Daniel Lenihan, romane de aventuri precum „Justice For None’ şi „Wake of the Perdido Star’.
„Este foarte relaxant pentru mine’, a spus Hackman despre scris. „Nu mă văd ca un mare scriitor, dar îmi place foarte mult procesul.’ Deşi „stresant’, este „un alt tip de stres’, a recunoscut el.
surse foto: YouTube, movieweb.com, goldderby.com,filmcomment.com