Gigi Becali a apărut în documentarul „Enigmele României', producție ce a debutat la History Channel pe 29 octombrie. Este vorba despre un documentar despre credință, în care actorul Marcel Iureș este povestitor. Patronul FCSB apare în episodul dedicat minunilor de la Maglavit.
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE OCTOMBRIE, GRATIS, AICI!
Gigi Becali apare pe History Channel, în documentarul „Enigmele României', documentar ale cărui prime două episoade sunt dedicate „Jafului Secolului’, de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, și minunilor din „satul lui Petrache Lupu’, ciobanul care pretinde că l-a văzut pe Dumnezeu la Maglavit, loc unde Gigi Becali a construit o biserică.
Gigi Becali apare pe History Channel, în documentarul „Enigmele României'
La History Channel a debutat, pe 29 octombrie, un nou serial documentar – „Enigmele României’, regizat de Marin Dinescu. Telespectatorii au putut urmări deja primele două episoade, al căror povestitor este Marcel Iureș. Printre cei care au vorbit în documentarul History Channel se numără Gigi Becali, patronul FCSB, și Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române. În cele două episoade ale documentarului s-a vorbit despre minunile din „satul lui Petrache Lupu’ și despre „jaful secolului’, de la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Una dintre cele mai cunoscute legende de la Maglavit este cea a ciobanului oltean care a susținut că l-a văzut pe Dumnezeu. Peste două milioane de cetățeni au mers atunci la Maglavit – evenimentul s-a petrecut în 1935 – pentru a lua contact cu Dumnezeu. Asta cu atât mai mult cu cât ciobanul Petrache Lupu, surdomut, începuse să vorbească în fața mulțimii, după ce a pretins că l-a văzut pe Dumnezeu. Legenda locului a luat amploare, mai ales că mulți oameni au susținut că, după ce au mers la Maglavit, s-au vindecat de multe boli. Gigi Becali, care a construit o biserică acolo, a vorbit despre acest fenomen în cadrul documentarului History Channel.
„Mi s-a spus să mă duc la Maglavit, acolo unde s-a arătat Dumnezeu pe pământul României’, a afirmat Gigi Becali, care a dezvăluit mai apoi și faptul că a investit 2 milioane de euro pentru ridicarea lăcașului de cult.
Marcel Iureș: „Dintotdeauna omul l-a căutat pe Dumnezeu'
Situat în județul Dolj, Maglavit este, probabil, cel mai cunoscut centru de pelerinaj din România. La Mănăstirea Maglavit se află o icoană a Maicii Domnului Prodromița primită în dar de la Sfântul Munte Athos, iar în dreapta Bisericii se află mormântul ciobanului Petrache Lupu. Locul a devenit cunoscut și ca urmare a unor presupuse fenomene miraculoase asociate cu icoana Maicii Domnului, care, conform credinței populare, a plâns sânge în anul 1956. Evenimentul a atras mulți credincioși și pelerini în zonă, iar Biserica de la Maglavit a fost construită în jurul icoanei care, conform credinței, ar fi avut aceste manifestări miraculoase.
„Dintotdeauna omul l-a căutat pe Dumnezeu. Dumnezeu, cea mai mare enigmă din istoria omenirii. Sunt puţini muritori care pot spune că li s-a arătat Dumnezeu. Aşa că poveştile celor care au astfel de măruturii au fost suficient de puternice pentru a crea adevărate fenomene de masă, discuţii aprinse şi controverse. Acesta este şi cazul lui Petrache Lupu, un cioban sărac oltean, care a împărţit fără să vrea România interbelică în două tabere. Iar Maglavit este locul revelaţiei sale.
Mi-aduc aminte că în copilărie ascultam fascinat crâmpeie de poveşti spuse de bunicul meu care fusese într-un scurt pelerinaj la Maglavit, a spus Marcel Iureș, povestitorul documentarului.
Și Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR, a oferit declarații, conform paginademedia.ro: „Se spune în Scriptură că pe Dumnezeu nu-l poate vedea nimeni, Dumnezeu nu a fost văzut niciodată. Această afirmaţie rămâne absolut riguros în picioare, pentru că pe Dumnezeu în sine, ca fiinţă total transcendentă, omul nu-l poate vedea, deoarece este inaccesibil percepţiei umane, dar teofaniile sunt manifestări ale acestei fiinţe, care poate lua, uneori, contur vizibil. Este ceea ce s-a întâmplat şi în cazul lui Petrache Lupu, care, în vara anului 1935, este martorul unei teofanii’.