Ioana Radu, o viață demnă de un roman. Regina romanțelor românești l-a făcut pe Nicolae Ceaușescu să spună "Tatăl nostru" în genunchi, la parastasul tatălui său

Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!

Interzisă în timpul lui Gheorghiu-Dej pentru că nu a vrut să cânte ode despre Stalin, Ioana Radu și-a recăpătat simpatia comuniștilor în timpul lui Nicolae Ceaușescu. Dictatorul a îndrăgit-o atât de mult, încât a chemat-o să cânte la parastasul tatălui său și, mai târziu, i-a pus la dispoziție Boeingul prezidențial pentru a se întoarce din SUA.

Ioana Radu l-a făcut pe Ceaușescu să se roage în genunchi

În ianuarie 1964, Ioana Radu a primit titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română în urma unui decret emis de Consiliul de Stat al Republicii Populare Române, recunoscându-i meritele deosebite în domeniul muzicii, teatrului și artelor plastice.

Un an mai târziu, i se conferă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, în semn de apreciere pentru contribuția sa bogată în muzica populară și romanțe. Odată cu ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu la conducerea României, Ioana Radu a devenit subiectul unui cult pentru cuplul de conducere al țării.

Se spune că influența artistei asupra dictatorului era atât de puternică încât l-a determinat pe acesta să se roage într-un moment semnificativ al vieții sale, la înmormântarea tatălui său. Într-o scenă unică, Ioana Radu a reușit să determine întregul Comitet Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român să se așeze în genunchi și să rostească rugăciunea „Tatăl Nostru’.

Potrivit Adevărul, Ioana Radu a fost adusă de către Securitate de pe strada Timpului nr. 13 și transportată la Scornicești, unde avea loc parastasul. Acolo, împreună cu nepotul său, Ioana Radu, care tocmai suferise un accident și rămăsese cu un handicap permanent, a întrebat prezența de ce nu se rostea rugăciunea. După aceasta, la rugămintea ei, Emil Bodnăraș, Chivu Stoica și Corneliu Mănescu s-au așezat în genunchi și au început să se roage, marcând astfel un moment remarcabil în istoria României.

Ioana Radu, interzisă pentru că a refuzat să cânte despre Stalin

Îndrăgită de publicul românesc și o prezență obișnuită în restaurantele și grădinile celebre din Bucureștiul anilor 50, precum Potcoava, Princiar, Motanul Negru și Cina, Ioana Radu a căpătat antipatia comuniștilor după un incident în care și-a apărat fără echivoc principiile românești.

La Societatea Română de Radiodifuziune, Ioana Radu a fost convocată alături de Maria Tănase pentru a înregistra cântecul „Mărioară di la Gorj', care avea versuri jumătate în rusă, jumătate în română: „Foaie verde lin pelin / Zboară păsărică lin / Și du-i veste lui Stalin / Că noi cu toții îl iubim…'. Confruntată cu aceste versuri, Ioana Radu a reacționat cu fermitate:

„V-ați pierdut mințile? Vreți să-i cântăm lui Stalin despre păsărica noastră din Gorj? Hai, Marie, să plecăm, că acești oameni ne bat joc de noi și de cântecele noastre!’

În urma acestui incident, până la moartea lui Stalin în 1953, Ioana Radu a fost interzisă să mai apară în spectacole, însă această restricție nu a oprit-o să-și facă auzită vocea.

Citește și: Vlad Miriță vinde produse de la ferma sa de lângă Târgoviște. Cât costă: „Carnea s-a mai scumpit, am fost nevoiți. Când ne rămâne un anumit surplus, donăm la un azil de bătrâni

Citește și: Matilda Pascal Cojocărița nu a fost deloc iubită de soacre: „Deși la început mi-au spus că sunt potrivită pentru băieții lor, apoi nici nu m-au mai primit în curte’. Cum s-a înțeles artista cu nurorile ei / EXCLUSIV

Citește și: Petre Roman, invitat surpriză la aniversarea fiicei lui, Oana Roman. S-au îmbrățișat și au tăiat împreună tortul: „E cel mai frumos și mai bun. Ce a făcut de ziua ei, în memoria Mioarei Roman

A refuzat să cânte la Festivalul Mamaia pentru că Nicu Ceaușescu purta o „ținută neconformă cu solemnitatea momentului'

Nelipsită de la marile festivaluri ale țării și de pe scenă, Ioana Radu participă în 1968 la Festivalul de la Mamaia, care în acel an a avut loc în Teatrul din Constanța din cauza condițiilor climatice. La eveniment venise și Nicușor Ceaușescu, alături de un grup de prieteni. Când l-a zărit în primele rânduri, într-o „ținută neconformă cu solemnitatea momentului, artista a refuzat să cânte.

„El era însoţit de câţiva prieteni, două rânduri ocupaseră, dar pentru că nimeni nu îndrăznea să-i evacueze din sală, bastonul ei a ieşit din culise şi pur şi simplu l-a somat pe Nicu Ceauşescu, care se ridicase să semnaleze şi să sublinieze calitatea lui genetică, l-a somat că îl va face de râs în faţa lumii, trăgându-l de urechi, dacă nu părăseşte incinta, povestea nepotul astistei, Doru Braia, care la acea vârstă avea 17 ani.

Câțiva ani mai târziu, la jumătatea anilor 80, când Ioana Radu ajunge peste Ocean, la sora ei Mia Braia stabilită în Statele Unite ale Americii, este la un pas să nu mai revină în România după ce securiștii îi confiscaseră casa, dar se întoarce nu atât din cauza insistențelor lui Ceaușescu, cât din cauza faptului că nu se înțelegea cu Mia, după cum povestea nepotul celor două surori care nu s-au înțeles prea bine de-a lungul vieții:

„Ioana Radu, deja îngrădită de penuria ce se instaura în România, profită de prezența surorii ei, Mia, în America cu care reușește cu greu pentru câteva luni să se împace şi merge prima dată cu paşaport turistic peste Ocean. Cere azil politic. Află Nicolae Ceauşescu, disperat îi dă telefon la New York şi o imploră să revină. Replica ei firească: „Domnule (niciodată nu i-a spus tovarășe), unde să mă întorc? Casa mi-au luat-o securiştii, pensie nu am'. Şi i-a spus să ia legătura cu ambasadorul Ionel Datcu pentru că va avea toate facilităţile să revină acasă.

Astfel, Ioana Radu s-a întors singură în țară cu Boeingul prezidențial, doar ea și stewardesele. În România găsește o casă renovată complet, cu ciment turnat în curte și primește și o pensie de merit.

Cine a fost Ioana Radu, regina romanțelor românești

Născută într-o familie ce avea să aibă patru copii – trei fete și un băiat –, Eugenia Braia, consacrată în cultura românească cu numele de Ioana Radu, a cunoscut încă din copilărie folclorul, muzica lăutărească și voia bună la cârciuma tatălui său din cartierul Sineasca din Craiova, amplasat strategic lângă cimitir.

La câteva decenii distanță, artista avea să mărturisească într-un interviu: „Eu sunt cântăreață de folclor, asta am învățat la tata acasă și asta mi-a plăcut. La cârciumioara în care se țineau toate pomenile, cele trei surori – Mia Braia, Ioana Radu și Elena Braia – au luat pentru prima dată contact cu publicul și i-a alinat amarul.

Vocea celei care avea să devină o consacrată cântăreață era mult prea puternică pentru micul cartier craiovean, iar stilul aparte a purtat-o în Capitală, unde reușește să se facă remarcată în cadrul unui concurs organizat de Societatea Română de Radiodifuziune la care participau 800 de candidați. Aici începe cariera cântăreței care primește numele de scenă Ioana Radu de la Ion Filionescu, pianistul lui George Enescu.

Atât talentul înnăscut, cât și personalitatea puternică au ajutat-o să se facă repede remarcată și să fie de neignorat. Câteva decenii mai târziu, nepotul ei, jurnalistul Doru Constantin Braia, mărturisea pentru „Jurnalul Național cât de impresionat era de mătușa lui:

„Era nonconformistă, prin excelenţă. Definiţia Ioanei Radu este: „Fii tu! Nu accepta teatralismele, surogatele, compromisurile'. Ea respecta personalitatea oricărui om, că era gunoier sau profesor universitar sau academician, îi oferea aceeaşi reverenţă. Niciodată nu a trecut pe lângă un câmp fără să remarce spinarea încovoiată şi plină de sudoare a unui ţăran, aşa cum niciodată nu a prididit să nu lustruiască o carte a vreunui erudit român aflată în rafturile bibliotecii ei. Ioana avea o bibliotecă de cel puţin cinci mii de cărţi, cu siguranţă toate citite.

Cum artiștii țării puteau performa doar dacă aveau atestat, și Ioana Radu se prezintă în fața unei comisii alcătuită din funcționarii Oficiului de Spectacole și Turnee Artistice (O.S.T.A.), iar în urma așa-zisei verificări, iese din scenă în aplauzele asistenței. Episodul este povestit în volumul „Romanța unei vieți. Ioana Radu, al scriitorului Harry Negrin, apropiat al artistei:

„Dacă întrebați pe cei din sala asta, toți știu cine sunt și cum mă cheamă și tocmai dumneavoastră, om din conducerea breslei, nu știți?. La o asemenea întrebare, răspunsul celor din sală a fost unul pe măsură, „s-au pornit râsetele, apoi tăcere, fiecare așteptând întrebarea a doua, ce avea să stârnească un răspuns la înălțime: „Citiți notele?.

Ioana Radu, cu un bun-simț al oratoriei și umorului, a răspuns comisiei: „La ultimele concerte, unde am intervenit în orchestrații, Grigoraș Dinicu, maestru de necontestat, mi-a spus «Bună ureche ai, fata mea!». Și atunci m-am culcat pe o ureche. Iar dacă vreți să știți cum cânt, mă puteți asculta de trei ori pe săptămână la postul de Radiodifuziune.

Ioana Radu a fost căsătorită de cinci ori

Ioana Radu s-a căsătorit pentru prima dată cu Romeo Rădescu, compozitor și profesor de muzică din Târgu Jiu, însă mariajul nu a durat. Curând, Ioana pleacă la București, hotărâtă să-și urmeze visul. Se înscrie la un concurs organizat de Societatea de Radiodifuziune și iese câștigătoare, alături de Eugenia Nedelea, dintr-un total de peste 800 de concurenți.

„Am fost căsătorită de cinci ori cu acte în regulă. De două ori m-am căsătorit cu acelaşi bărbat. Nu mi-a plăcut niciodată dragostea fără acte‘, spunea artista.

Dar cel mai surprinzător detaliu din biografia ei rămâne pasiunea pentru motociclete. Nu doar că iubea viteza, dar a fost a doua femeie din România care a obținut permis de conducere pentru motocicletă. Iubea motoarele la fel de mult ca romanțele și nu ezita să se urce pe motocicletă în cele mai neașteptate momente, amintește Click!

O poveste ajunsă legendă spune că, în timpul războiului, Ioana s-ar fi deghizat în motociclist și ar fi pornit spre Ardeal, sub ploaia bombardamentelor.

După retragerea de pe scenă, Ioana Radu avea să mai trăiască 23 de ani, până pe 18 septembrie 1990, perioadă în care a rămas cu romanța în suflet și i-a încurajat pe tinerii cântăreți să nu îi uite pe „cei vechi și romanțele din bătrâni.

A lăsat în urma ei cântece nemuritoare, printre care: Mai vino, seara pe la noi’, „De la moară pân la gară’, „Anicuța neichii dragă’, „La puțul cu cinci izvoare’, „Piatra, piatră’, Tudorițo, nene’, „Toată lumea-mi zice Lotru’, „Dealu-i deal și valea-i vale’, „Era iarnă și ningea’, „Leliță Ioană’, „Di, di, di, murgule, di’, „Ridică, mândro, perdeaua’, „De la primărie-n sus’, „Mi s-a rupt căruța-n drum’, „Lampa’, „Țiganca’, „Cine mi te-a scos în cale’, „Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești?’, „N-ai să știi niciodată’, „Te-aștept pe-același drum’, „Am început să-mbătrânesc’, „Nu se poate’ ori „Ciobănaș cu 300 de oi’, singura înregistrare alături de sora sa, Mia Braia.