Livia Graur a rămas marcată de despărțirea părinților ei, care s-a produs când ea avea doar șase ani. Știrista recunoaște, însă, că de la ei a desprins cele mai importante lecții de viață. Legătura cu tatăl ei a devenit mai puternică după ce a împlinit 20 de ani și a fost, într-un fel, un moment de regăsire.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA DE IUNIE GRATIS, AICI
Livia Graur trăit pentru o vreme în Franța, acolo unde locuiește tatăl ei și a avut surpriza să constate că francezii ne aseamănă cu somalezii, iar asta din cauza situației noastre financiare.Vedeta a trăit într-o viață cât alții în cinci, dar fiecare experiență a întărit-o și a construit-o pentru viața pe care o are astăzi, așa că e recunoscătoare pentru tot și nu ar schimba nimic.
Livia Graur, marcată de divorțul părinților ei, în copilărie
Livia Graur crede că fiecare om are drumului lui de viață, de aceea nu își judecă părinții, care, la un moment din viață, au vrut altceva și și-au separat pașii. Au fost multe trăiri, unele plăcute, altele din contră.
„Îmi amintesc multe lucruri, unele mai puțin plăcute, altele mai plăcute. Așa a fost să fie. Nu știu dacă vreunul dintre ei regretă ce s-a întâmplat. Fiecare avem un drum în viață și ăsta era drumul meu’, spune Livia Graur pentru Unica.
Ce lecții a primit Livia Graur de la părinți
Recunoaște că a ajuns un om vertical datorită părinților ei, care au sfătuit-o să urmeze întotdeauna drumul drept și să nu calce pe cadavre. Livia Graur a crescut alături de mama ei, asta pentru că tatăl ei locuiește în Franța.
„Să fiu serioasă, să-mi văd de treaba mea și atunci când îmi pun în minte și vreau să realizez ceva să iau drumul drept, să nu calc pe cadavre. Să fiu un om drept. E mai important să spui adevărul, să fii vertical, decât să faci lucrurile altfel și-apoi când te uiți în oglindă să nu-ți placă ce vezi. Eu și tata ne-am regăsit cumva după ce eu am împlinit 20 de ani. Tata este plecat din țară (în Franța – n.red.). Am crescut cumva mai mult cu mama. De la tata am învățat același lucru. Oamenii care se aseamănă se adună. Părinții mei sunt amândoi niște oameni cinstiți, cred că acesta este cuvântul cel mai corect’, adaugă Livia.
Cum se comporta Livia Graur în copilărie
Știrista a făcut multe trăsnăi în copilărie, uneori a ajuns și la spital, dar acele amintiri dau astăzi culoare vieții ei, pentru că, într-un fel, au făcut-o omul de astăzi.
„În același timp, dacă-mi puneam ceva în minte, greu să nu-mi iasă. Am căzut de pe bătătorul de covoare, unde mă urcasem cu role, și mi-am fracturat șoldul. Mi-am petrecut nu știu câte luni pe la spitale. Am făcut multe prostii. Erau niște leagăne din fier și ne dădeam tare în ele. La un moment dat mi-au venit peste picioare și am și acum semne de cum mi-au lovit tibia. Făceam și prostioare, dar era frumos’, a mai povestit Livia Graur.
Cum a fost Livia Graur tratată în Franța
Jurnalista a mers pentru o vreme la școală în Franța, apoi a revenit în țară. S-a reîntors în primul an de facultate, cu o bursă la Universitatea Nanterre.
„M-am confruntat cu o situație în care mi-au zis: „A, dar noi aveam altă părere despre România’. Și în clasa I am avut probleme. Tot așa, nu au știut că sunt româncă.
Livia Graur a rămas fără cuvinte atunci când a văzut cum sunt percepuți românii în Franța. „Au început să strige Romanie-Somalie. În vremea aia, acum mulți ani, strângeam ajutoare pentru copii din Somalia. M-a frapat un pic. A fost ciudat. A fost primul meu contact cu percepția lor despre țara noastră. Vorbim de 92-93. Francezii aveau impresia, și poate nu era chair atât de greșită, că suntem un popor sărac, dar de aici și până la a ne asocia cu Somalia, pentru mine a fost un șoc’, a dezvăluit prezentatoarea de la Prima TV.