Ce părere are Mihai Trăistariu despre Theodor Andrei, reprezentantul României la Eurovision. Mihai Trăistariu a vorbit deschis, într-un interviu pentru viva.ro, despre cariera lui, despre Theodor Andrei, dar și despre viața personală, reputatul artist povestind pe larg despre modul în care competiția Eurovision i-a schimbat complet existența. La Atena, în anul 2006, s-a clasat pe locul 4 la Eurovision, cu un punctaj-record: 172. Iată ce a rememorat interpretul care, cu 17 ani în urmă, a făcut furori cu piesa Tornero și a devenit cunoscut de o lume întreagă!
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE APRILIE, GRATIS, AICI!
Mihai Trăistariu făcea furori, acum 17 ani, la Eurovision, cu piesa Tornero, iar asta avea să-i schimbe viața. Proaspăt ieșit din trupa Valahia, artistul a avut parte de un succes fulminant. Cum suntem în prag de Eurovision, l-am provocat pe Mihai Trăistariu să ne povestească despre această experiență unică din cariera lui și am vrut să aflăm, evident, mai multe și despre viața personală a artistului.
Mihai Trăistariu: „Particip la un party Eurovision de pe 10 pe 12 mai și o să…'
La 43 de ani, Mihai Trăistariu este un artist cu state vechi, care nu mai are nevoie de nicio prezentare. Vocea sa inconfundabilă continuă să uimească, la fel cum a făcut-o și în 2006, la Atena, unde artistul a câștigat un lăudabil loc 4 cu piesa Tornero.
Mihai, long time no see (n.r ‘nu ne-am mai văzut de mult’), ca să zic așa, deci trebuie să ne pui la curent cu activitatea ta din ultima perioadă. Cu ce te mai lauzi, așadar?
M.T: Cu ce mă mai laud? M-am maturizat destul de mult încât să îmi fac rost de timp. Mi se pare că mă aglomerasem cu toate. Voiam să fac de toate, voiam să fac bani, să mă ocup eu de tot, așa că îmi desemnez oameni care să se ocupe de afacerile mele. Am un manager la școala de muzică, am un administrator la apartamentele din Mamaia Nord, pe care le închiriez turiștilor. Deci, încet, încet, chiar dacă iau bani mai puțini și mai dau un salariu în plus, încerc să îmi fac rost de timp liber. Uite, azi, 2 mai, merg la plajă. Iar pentru mine e un miracol că merg la plajă. Eu stau la malul mării și îmi era ciudă că nu fac plajă.
Ieri, am fost la picnic cu elevii școlii mele de muzică și am văzut că e așa cald, și mi-am zis că azi voi sta pe plajă. Deci, am nevoie și de timp liber, că mi-am înghesuit programul cu tot felul de lucruri. Vara o să fie plină, pentru mine. O să cânt prin stațiuni la resorturile de lux, mai am și 14 concerte mari, zile de oraș sau cluburi, unele în Bulgaria la Albena sau în Malta.
Aici, particip la un party Eurovision de pe 10 pe 12 mai și o să vedem competiția acolo pe micile ecrane iar eu le mai cânt. Fan club Eurovision Malta organizează acest party. Deci, fac de toate, mă ocup de animale, de pisici, de căței, le duc la doctor, le tratez… Le dau medicamente în fiecare zi. Am o cățelușă, Baba, care e chiar bătrânică și îi dau pastile, merg cu seringa… și îi dau pe gură, dar și-a revenit. Îmi ocup timpul cu ce pot. Fac numai ce îmi place. Refuz ce nu îmi place. Mă împrietenesc cu cine îmi place. Fac lucruri care mă pasionează.
Mihai Trăistariu: „Acest 2006 cu Eurovision a fost fabulos pentru mine. Am readus în prim-plan numele Mihai Trăistariu'
Nu întâmplător vorbim în proximitatea faimosului Eurovision, care debutează pe 9 mai… Sincer, nu-mi vine să cred că au trecut 17 ani de când ai participat tu, cu „Tornero’. Mi-ar plăcea să rememorezi acea perioadă extraordinară din viața ta! Cum a fost pe scena din Atena?
M.T: Eurovisionul poate fi un punct de cotitură în cariera unui artist, iar pentru mine chiar a fost. A fost punctul care mi-a schimbat viața complet, pentru că tocmai ‘spărsesem’ Valahia. Și, chiar dacă am revenit eu cu piesa ‘Cât de frumoasă ești’ în topuri, îmi trebuia un ‘boom’ mai mare, și acesta a fost Eurovisionul în 2006. În 2004 s-a ‘spart’ trupa și am stat și un an acasă, mi-a fost destul de greu. Și atunci, acest 2006 cu Eurovision a fost fabulos pentru mine. Am readus în prim-plan numele Mihai Trăistariu și l-am rebranduit. Pentru că, până atunci, lumea mă striga Mihai de la Valahia.
După participarea la Eurovision, în anul 2006, toată lumea îmi spune Mihai Trăistariu. Pe stradă mă strigă lumea Mihai Trăistariu, chiar dacă mi-am luat, la OSIM, numele Mihai. Degeaba l-am luat. Am vrut eu să branduiesc Mihai, cu litere mari. Lumea pe stradă așa mă strigă, așa aud în spatele meu: ‘Uite-l pe Trăistariu!’ Sau mai fac ‘hi, hi’, după trilurile mele. Acest Eurovision mi-a schimbat viața, după cum spuneam. Era cât pe ce să câștig, drept pentru care am promis și am jurat că o să-mi fac un țel din asta și o să mă întorc pe scena acestei competiții când o să am o piesă bombă, ca să câștig pentru România.
Așa că, încă o dată dau sfoară în țară compozitorilor, când avem o piesă ‘wow’, să se gândească la mine. Eu îmi doresc să câștig, vocea e la pachet, dorința este, doar melodia lipsește. Așa că, vreau din nou, acolo. A fost o perioadă extraordinară Eurovisionul, dar și după această competiție.
Mihai Trăistariu: „Îmi construiesc viața cărămidă cu cărămidă…'
Parcă ai avut și o firmă de taxi?
M.T: Am făcut și bani, glorie. Mi-am luat un automobil de lux, acum am alta decapotabilă. Mi-am făcut firmă de taxi, dar, între timp s-a și închis, pentru că nu știam să mă ocup de ea. În 2014 mi-am făcut școală de muzică, merge și în ziua de azi. Iată că am luat și un teren la malul mării prin 2014, cu gândul să îmi fac o casă și nu am mai apucat, și atunci, în pandemie, am schimbat acel teren pe 7 apartamente și uite fac turism, ceea ce îmi place și mă și pricep, și fac și un bănuț. Deci, m-am făcut un fel de bussinesman așa după pandemie.
Mai sunt și necazuri în viață. Îmi mai moare câte o pisică, un câine, eu sufăr, dar merg mai departe. Îmi construiesc viața cărămidă cu cărămidă, după bunul plac. Am avut și relații, dar s-au ‘spart’ și acelea, acum sunt singur. Eu deja, am activități sufieciente, să nu mai simt lipsa unei relații și m-am împăcat cu gândul. Am prieteni divorțați, care se laudă că e mai bine așa. Și eu gândesc cam tot așa. O relație poate fi benefică, dacă o ai de la 20 de ani, la 40 și ceva de ani… parcă și liniștea e bună, nu mă mai ‘încrâncenez să mă împerechez acum’.
La Atena a fost cel mai tensionat moment din viața mea, pentru că aveam o presiune mare din țară. Nu m-am dus lăudat de presă, ci cu șuturi în fund. Nu m-am simțit ‘cocoloșit de atenție’ că am câștigat în România. Foarte mulți artiști nu sunt trimiși acolo cu bucurie, ca și solistul de anul acesta. Am pățit și eu la fel. Și m-am jurat că o să vin acasă cu un rezultat bun. Și atunci, minutele acelea trei de pe scenă au fost foarte încordate. Mama mea intrase în comă, avea ciroză. A doua zi a și murit. A fost o situație foarte tensionată pentru mine. Mama lui Dan Manoliu, șeful delegației, murise cu o săptămână înainte și a venit cu mine în Grecia. Chiar se crease o superstiție la Eurovision, mai ales că și Luminiței Anghel îi murise tatăl. Toate erau anapoda și am trecut cu brio, iar momentul acela a fost glorios.
Mihai Trăistariu: „Mă gândesc că valorez și însemn și eu ceva. Nu știu dacă meritam mai mult sau..'
Nu doar piesa, ci și comentariile ulterioare ale fanilor de pe YouTube creează emoție, mai bine zis, piele de găină. Oameni din toate țările spun că ești un cântăreț extraordinar și că meritai mai mult decât locul 4. Ce a însemnat asta pentru tine?
M.T: Mă bucur că există internetul și a luat așa amploare că, iată, în 2006 nu exista YouTube. Piesa mea nu era atunci pe internet. Nici Facebook nu exista, ulterior s-a pus pe YouTube și a făcut viziualizări, dar dacă intra azi făcea 100 de milioane. Erau alte vremuri atunci. În schimb, da, comentariile de pe toate rețelele sociale eu le citesc și când cineva mă laudă, de ce nu, am așa o emoție în plus. Mă gândesc că valorez și însemn și eu ceva. Nu știu dacă meritam mai mult sau mai puțin, dar după concurs am fost invitat în multe țări ca: Islanda, Finlanda, Norvegia, Malta… mergeam în emisiuni TV, pe lângă concerte.
Și spuneau prezentatorii că, în opinia lor, eu meritam să câștig competiția din 2006. Și mi-a intrat în cap. Și în Germania chiar așa a rămas pe YouTube, filmulețul cu prezentatorul când spune: ‘Iar acum, România, favoritul acestui concurs…’ Eu eram favoritul competiției, ceea ce era foarte interesant. Nu am avut bafta să câștig și de aceea am vrut să mă reîntorc să câștig. Și atunci îmi dă acest impuls de a mai încerca o dată.
Mihai Trăistariu: „Pe mine Costi Ioniță m-a văzut la…'
Tocmai vorbeam despre modul în care Eurovision a schimbat viețile artiștilor și aș începe cu ABBA și aș încheia cu Maneskin… În cazul tău cum a fost? Ce s-a schimbat pentru tine după performanța de la Atena?
M.T: Eu am o școală de muzică în Constanța, deja e o academie, pentru că am și pictură, dans, teatru etc. Și elevilor mei le spun pe scenă că e important să participe la concursuri. Și le spun că mie Eurovision mi-a schimbat viața. Dacă nu merg la concursuri riscă să nu îi vadă nimeni. Pe mine m-a văzut Costi Ioniță la Festivalul de la Mamaia, care apropo, se reia din acest an, din luna august. Și sunt, deja, invitat. Anul acesta va fi o gală a premianților de la Mamaia. Și cine a luat un premiu va veni să își cânte piesa în duet cu cineva. Eu o să cânt melodia ‘Cât de frumoasă ești’, că a luat premiu la Mamaia, și în duet cu o vedetă din breasla veche.
Crezi că un artist ar trebui să participe măcar o dată în viață la un concurs de o asemenea amploare. Ce gen de validare îți aduce Eurovision?
M.T: Asta spuneam, că le recomand elevilor mei concursurile mari. Unii merg, alții nu, se lasă. Alți înțeleg că trebuie să mergi de mai multe ori. Le-am spus că și eu am fost de mai multe ori la Eurovision. Am fost 6 ani la rând, până am câștigat, nu iei din prima. Concursurile mari pot fi o motivație bună ca să mergi înainte, să îți dorești mai mult, să avansezi. Altfel, stai pe loc. Încurajez competițiile. Am fost și la școală, olimpic. Poate de acolo sunt așa. Mergeam la concursuri și mereu am fost cu competiția ‘în cap’. Eu zic că asta înseamnă progres, să vezi cu ce sunt alții mai buni ca tine și, după aceea, să încerci să îi depășești.
Și atunci Eurovision, dacă întrebi ce validare îți aduce… îți aduce o super cotă, îți crești prețul de concert, te ridică la nivelul artiștilor mari de la tine din țară și ești văzut bine. Am luat hit-ul anului, albumul anului… în 2007. Dacă ai bafta să fie piesa cunoscută pe plan internațional, mi-au făcut o stea pe bulevardul celebrităților din Malta și atunci… ‘e într-un fel’. Malta mă invită din nou. Este pentru a 14-a oară când merg să cânt în Malta. Pentru mine este fabulos. Eurovision te ridică unde meriți, unde ai muncit și unde ți-ai dorit. Îți valorifică o muncă de o viață, te aduce în frunte.
Mihai Trăistariu: „Theodor Andrei e un cântăreț foarte bun. Acum îmi place și mai mult'
Am înțeles că îl cunoști pe Theodor Andrei și că l-ai jurizat la niște concursuri. Ce sfat i-ai da acum, pe ultima sută de metri?
M.T: Pe Theodor Andrei îl cunosc de mic. Avea 10 ani. L-am jurizat la concursuri. El cânta și piese de-ale mele și le interpreta foarte bine. E un cântăreț foarte bun. Acum îmi place și mai mult. Are o ‘șmecherie’ în el pe care nu am văzut-o la mulți artiști, chiar și mie îmi lipsește. Are un curaj pe scenă, am înțeles că face și cursuri de teatru, deci acest lucru se cunoaște. Are încredere în el, se comportă ca un artist mare, ceea ce e fabulos. Eu am criticat, în schimb, piesa, care nu mi s-a părut potrivită pentru Eurovision. Deși, hai să fim sinceri, ce mai e potrivit sau ce mai e tipar, ce mai e rețetă la Eurovision?
Trebuie să vii cu ceva original. El este și original, interesant, dar în contextul acestei competiții nu văd acest cântec să facă o mare vâlvă. Îmi place el ca artist, glasul, dar aici piesa nu mi se pare că e adusă într-un context competitiv. Nu mi se pare că e nici măcar de competiție. Alții vin cu piese și show-uri mai grozave. Am văzut și ieri niște poze, mi-a plăcut lookul lui, dar mai știi ce va fi? Nu aș da un pronostic, trebuie să îi aud pe toți ca să fac o comparație.
Dacă ar fi să îi dau un sfat, trebuie să îl înțeleagă orice artist care reprezintă țara la Eurovision, și anume: ‘să nu asculte sfaturile altora’. Pe mine m-au zăpăcit, nu mai știam ce să fac. Până am pus ‘stop’ și nu am mai ascultat de nimeni. El trebuie să facă ce simte. Trebuie să facă o mutare bună, să își spună: ‘alea trei minute trebuie să rup’. Și lasă sfaturile! Fă ce crede sufletul tău!
Mihai Trăistariu: „Acum strâng bani să…'
Mereu am vrut să te întreb… ai regretat vreodată că nu te-ai făcut profesor de matematică după absolvirea facultății? Dacă, să zicem, ai fi pus acum să alegi între muzică și matematică sau orice altceva, ce ai alege? Ce e mai important pentru tine? Faima, banii, ori și una, și alta?
Nu am regretat. Deși acum strâng bani să mă îndrept tot spre un centru de cercetare, care merge spre matematică, fizică.. Visul meu din copilărie a fost să ajung în cosmos. Aceea e pasiunea vieții mele și acolo o să ajung. Arta e un deliciu. Probabil că și la 70 de ani o să fac bani din asta, o să mă invite oamenii să cânt, dar pasiunile mele se îndreaptă spre un centru de cercetare. Acesta e visul meu. Dar trebuie să strâng câteva milioane de euro. Tot spre științele exacte mă îndrept. Dacă ar fi să aleg între muzică și matematică, nu aș da la o parte nici una, nici alta. Poți face mai multe lucruri. Merg pe toate căile, nu dau deoparte muzica să mă apuc de altceva.
Am văzut de când fac afaceri. Vara e foarte încărcată, am turiștii care vin la 8 dimineața, mă bat la cap, ‘unde-i blocul?’, nu găsesc parcarea, stau cu ei, le fac factură… Până pe la 12 sau 1 stau cu ei, apoi merg acasă, terminat de oboseală, dorm o oră și apoi pornesc să cânt în stațiuni. Canicula și programul încărcat îmi dau o stare de oboseală. Când vine luna septembrie și se încheie sezonul, sunt terminat, dar îmi dau seama că le pot face pe toate, numai să vrei.
Totul e important pentru mine. Nu alerg după faimă și bani, dar pandemia m-a prins fără bani și am văzut cum e. Și atunci trebuie să ai bani la ciorap, ca rezervă să nu te trezești că nu ai. Am rezerve, chiar dacă mai am și rate. Sunt mai econom, nu mai arunc bani pe toate prostiile, m-am maturizat. Sunt mai strângător ca înainte. Sigur, faima are și ea rostul ei. Sora mea mi-a spus acum câteva luni că faima e o putere. Faptul că ești celebru, ai o forță în plus, ai o influență… postezi ceva, lumea se ia după tine. Un om obișnuit, când postează ceva, poate nu e luat în seamă, dar, în cazul meu, ajută.
Foto: Facebook