Andreea Raicu
In ceea ce priveste viitorul personal, plecam de la ultima stire: te-ai logodit. Felicitari! Urmeaza ceea ce credem noi ca urmeaza? Inelul schimbat pe-o verigheta?
Nu pot sa nu zambesc la intrebarea asta: se pare ca tot orasul stie ca m-am logodit, doar eu nu! Zvonurile si povestile din jurul acestui subiect sunt atat de multe si circula cu mare viteza, dar deocamdata pe acestea trebuie sa le infirm.
Te-ai gandit vreodata la ziua de maine?
Intotdeauna ma gandesc la ziua de maine pentru ca sunt o persoana foarte responsabila si, chiar daca nu sunt genul care sa-si faca planuri pe termen lung sau foarte lung, sunt atenta la repercusiunile pe care le pot avea deciziile pe care le iau. Ca urmare, cumpanesc bine gesturile, hotararile care ma privesc pe mine si, in plus, cele care le implica pe mama si bunica mea.
Ce parere ai despre schimbarile climatice si despre tot ce se intampla acum pe Pamant?
Nici nu stii cu cata nostalgie imi aduc aminte de zilele de Sf. Andrei din copilarie! De fiecare data erau troiene si am inceput sa le duc dorul, mai ales ca in ultimii ani de ziua ziua numelui ma imbrac foarte subtire, o jacheta e destul pentru ca vremea s-a schimbat, e mult mai cald. Probabil ca, din pacate, vom ajunge sa avem doar doua anotimpuri si, oricat m-as bucura de soare si de caldura, nu pot sa nu fiu ingrijorata de fenomen. Iar faptul ca modificarile climatice se produc cu o mare viteza, pentru ca in doar cativa ani clima a devenit bulversanta este si mai ingrijorator. In ritmul acesta, in viitorul apropiat, vom trai intr-o alta lume, probabil deloc mai buna. Cat despre copiii sau nepotii nostri, e clar ca daca nu facem nimic acum, nu vom avea ce sa le lasam sau ii vom condamna sa traiasca pe un Pamant mult mai neprimitor.
Cum traiesti? Ce faci pentru a proteja mediul, sau ce preocupari ai in sensul acesta?
Inainte de toate incerc sa traiesc cat mai sanatos, sa mananc cat mai sanatos pentru ca si aceasta este o parte importanta din existenta noastra si, daca ne dam noua ceea ce e mai bun, nu se poate sa nu mergem mai departe cu aceasta filosofie de viata si sa nu deschidem ochii asupra mediului inconjurator. Faptul ca sint o persoana publica si ca am o notorietate mi se pare de mare ajutor in acest demers in care, orice s-ar spune, puterea exemplului conteaza. Nu m-am implicat in campanii eco pentru a-mi cistiga noi adepti, ca vedeta TV Andreea Raicu, ci pentru ca am simtit ca pot convinge oamenii sa creada si sa faca ce fac si eu pentru protectia mediului. Apropo de ceea ce fac, de fapt, de ceea ce nu fac: nu-mi fac brad natural de Craciun, care e pentru mine cea mai importanta sarbatoare. Oricat de mult imi place mirosul de rasina din casa, ma multumesc cu unul artificial, fiindca nu pot accepta ideea ca sunt taiati brazi pentru a ne bucura de ei o saptamana, dupa care ii aruncam la gunoi. Si eu am evoluat in privinta acestei conceptii. Imi aduc aminte, cu ani in urma, cind intram in hoteluri si citeam placutele care spuneau ca e la latitudinea noastra daca vrem sa ne schimbam zilnic lenjeria sau incercam sa protejam mediul trimitand-o la spalat numai cand e necesar. Pe atunci nu eram prea atenta la ele, ma gandeam ca nu e asa o mare paguba daca eu o sa fac sau nu lucrul asta, dar acum imi dau seama ca e foarte important orice gest, si daca toti am face gesturi mici, atunci cu siguranta ne-ar fi mai bine si am reusi mai multe lucruri in privinta protejarii mediului. A, sa nu uit, mai e un lucru pe care nu-l fac: nu dau printuri inutile!
Stiu ca esti genul care ii protejeaza mult si pe cei dragi, sau pe cei din jur. Ai facut-o uneori chiar cu pretul unor suferinte personale… Crezi ca vei ramine astfel in timp?
E mult spus suferinte personale, eu nu am avut niciodata senzatia ca m-am sacrificat sau ca am sacrificat ceva pentru a ajuta pe cineva. E drept ca sunt o persoana foarte empatica si nu pot sta sa privesc atunci cand as putea sa dau o mana de ajutor. Dar asta tine de structura mea, nu e ceva ce mi-am impus, de aceea le iau ca pe niste lucruri foarte normale si sunt foarte fericita daca pot ajuta pe cineva. E un sentiment extraordinar, e mai bine decat atunci cand faci ceva pentru tine. Nu stiu daca ma voi schimba, nu stiu cum e sa fii altfel, nu mi-am pus aceasta problema pentru ca totdeauna am facut ce am simtit atunci cand mi-am dat seama ca as putea intinde o mana.