Când redevine armata obligatorie în România. Cine va fi încorporat în caz de război

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE IANUARIE, GRATIS, AICI!

Când redevine armata obligatorie în România. Serviciul militar nu mai este obligatoriu în România de la 1 ianuarie 2007, însă, în contextul războiului din Ucraina s-a redechis, în mediul online, discuția despre posibilitatea revenirii la efectuarea stagiului militar. Iată ce spun oficialii din Ministerul Apărării!

Stagiul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007

Cu ceva timp înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, dată fiind proximitatea de această țară și iminența unui confllict armat, au apărut o mulțime de speculații și informații care anunțau reluarea stagiului militar obligatoriu, dar și mobilizarea rezerviștilor. MApN a infirmat aceste speculații, menționând că serviciul militar obligatoriu a fost suspendat acum 15 ani în România.

Citește și: Rusia a atacat Ucraina cu avioane, tancuri și nave militare. 137 de ucraineni au murit UPDATE 01.15

Citește și: Războiul din Ucraina, imagini devastatoare: „Îmi scot nepotul din oraș, îl duc la adăpost și mă întorc să lupt'

Citește și: Român din Ucraina, mărturisiri cutremurătoare despre sora rămasă la Kiev:„Plânge încontinuu, nu au cale de ieșire

Citește și: Ce mesaj a transmis Klaus Iohannis, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina: „Niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa’

‘Atenție la informațiile false! Temele reintroducerii serviciului militar obligatoriu pentru cetățenii români și ale mobilizării rezerviștilor sunt false și circulă în spațiul public, în special în mediul online, de foarte multă vreme. În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin legea nr. 395 din 16 decembrie 2005. Potrivit acestui act legislativ, începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă (art. 2)’, a transmis MApN.

Când redevine armata obligatorie în România

Cu toate acestea, reluarea încorporărilor se poate face în anumite condiții: în caz de război, mobilizare militară sau stare de asediu. În contextul crizei din Ucraina, această suspendare s-ar putea ridica, iar autorităţile pot apela la mobilizarea parţială sau totală a forţelor pentru întărirea sistemului de apărare, potrivit adevarul.ro.

Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, care sunt decretate de preşedinte şi validate de Parlament, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviştii de orice fel. Mai întâi este vorba de militarii rezervişti voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani care au contracte cu MApN şi sunt plătiţi chiar dacă stau acasă cu 30% din soldă, cu minimum 540 de lei, în cazul unui soldat.

‘Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii (art. 3). Ca atare, reluarea încorporărilor se poate face DOAR în situația decretării uneia dintre cele trei stări menționate mai sus’, a mai transmis MApN.

Cine va fi încorporat în caz de război

Când redevine armata obligatorie în România. Legea 395/2005 prevede că, pe durata stării de război, mobilizare şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie. Conform legislaţiei, merg la încorporare bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar.

Nu pot fi încorporaţi cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin doi ani. De asemenea, nu vor face serviciu militar persoanele condamnate sau cei care au persoane în întreţinere. Scapă de armată și cei care au soţia bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia a decedat sau cei ai căror părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.

Conform legislaţiei, refuzarea încorporării este infracţiune şi se pedepseşte din punct de vedere penal cu închisoare de la 2 la 7 ani.

„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani’, se arată în Codul Penal.

Foto: Hepta