Un mercenar este o persoană special recrutată în țară sau în străinătate pentru a lupta într-un conflict armat și care ia parte la ostilități în special în vederea obținerii unui avantaj personal. Cât câștigă un mercenar depinde de experiență, locație și angajator, însă dincolo de sumele mari de bani care le revin luptătorilor supraviețuitori, riscurile acestei meserii sunt foarte mari.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! FEBRUARIE, GRATIS, AICI!
Cuprins
- 1 Ce este un mercenar
- 2 Cât câștigă un mercenar, în funcție de experiență
- 3 Cât câștigă un mercenar român care luptă în străinătate
- 4 Avantajele și riscurile meseriei de mercenar
- 5 Un mercenar nu are dreptul la statutul de luptător sau de prizonier de război
Dacă soldatul capturat este declarat mercenar la sfârșitul procesului intentat, el poate fi tratat ca un criminal condamnat și pedepsit inclusiv cu moartea. Dat fiind faptul că mercenarii nu sunt considerați prizonieri de război, autoritate care îi ține prizonieri nu este obligată să îi elibereze la încheierea războiului.
Cuprins
Ce este un mercenar
Conform DEX, „MERCENÁR, -A, mercenari, -e s.m., adj. 1. S.m. Persoană angajată cu leafă într-o armată (straină); fig. persoană care, pentru bani sau pentru unele avantaje materiale, face orice fel de servicii. 2. Adj. Care aparține mercenarilor (1), privitor la mercenari; care se compune din mercenari. – Din fr. mercenaire, lat. Mercenarius’.
Protocolul adițional GC 1977 (APGC77) oferă definiția cea mai acceptată la nivel internațional, (deși există țări care o resping, printre care SUA). Protocolul adițional la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate internaționale, (PROTOCOL I), din 8 iunie 1977 prevede:
„Articolul 471. Un mercenar nu are dreptul la statutul de combatant sau de prizonier de război.2. Prin termenul mercenar se înțelege orice persoană:
(a) care este special recrutată în țară sau în străinătate pentru a lupta într-un conflict armat;
(b) care, în fapt, ia parte la ostilități;
(c) care ia parte la ostilități în special în vederea obținerii unui avantaj personal și căreia îi este efectiv promisă, de către o parte la conflict sau în numele ei, o remunerație superioară aceleia promise sau plătite combatanților având un grad și o funcție analoage în forțele armate ale acestei părți;
(d) care nu este nici resortisant al unei părți la conflict și nici rezident al teritoriului controlat de o parte la conflict;
(e) care nu este membru al forțelor armate ale unei părți la conflict și
(f) care nu a fost trimisă de către un stat, altul decât o parte la conflict, în misiune oficială ca membru al forțelor armate ale statului respectiv.’
Pentru ca un combatant să fie considerat drept mercenar, el trebuie să satisfacă toate criteriile (a – f) Convenției de la Geneva.
În conformitate cu prevederile Convenției de la Geneva din 1949 (GC III), un soldat capturat trebuie tratat ca un combatant legitim și, prin aceasta, trebuie să fie tratată ca o persoană protejată cu statut de prizonier de război, până când va apărea în fața unui tribunal competent.
În cazul în care tribunalul decide că soldatul este mercenar el devine un „combatant nelegitim’, dar trebuie tratat în continuare „cu omenie și, în caz de urmărire, nu vor fi lipsite de dreptul lor la un proces echitabil și reglementar, așa cum se prevede prin prezenta convenție’. Singura excepție posibila de la această ultimă prevedere privește persoana care este resortisant al unei părți la conflict sau rezident al teritoriului pe care își desfășoară activitatea autoritatea care îl ține prizonier, în acest caz el neputând fi definit ca mercenar în accepțiunea Articolului 5 al Convenției de la geneva din 1949, citează Wikipedia.
Cel mai cunoscut exemplu a judecării unor mercenari în perioada postbelică este așa-numitul „Proces de la Luanda‘, la sfârșitul căruia un tribunal angolez a pronunțat nouă sentințe la închisoare cu termene de 16 – 30 de ani și patru sentințe capitale împotriva unor mercenari americani și britanici. Cei patru mercenari condamnați la moarte au fost executați prin împușcare pe 10 iulie 1976.
Cât câștigă un mercenar, în funcție de experiență
Mercenarii activează în zone instabile precum Orientul Mijlociu, Africa sau Europa de Est, dar și în regiunile afectate de conflicte unde armatele tradiționale nu pot interveni direct.
Salariile mercenarilor variază în funcție de experiență, locație, tipul misiunii și angajator.
✅ Mercenari fără experiență (foști soldați, polițiști) – între 2.000 și 5.000 USD/lună
✅ Mercenari cu experiență militară vastă – între 10.000 și 20.000 USD/lună
✅ Experți în operațiuni speciale (ex-Forțele Speciale, Navy SEALs) – între 20.000 și 40.000 USD/lună
✅ Contracte de risc ridicat (zone de război, misiuni periculoase) – peste 50.000 USD/lună
Plata pe zi: Un mercenar bine pregătit poate câștiga între 500 și 2.000 USD/zi, în funcție de contract. Cele mai mari venituri sunt obținute de cei care lucrează pentru companii de securitate precum Wagner Group, Blackwater (Academi) sau Aegis Defense Services.
Salariile mercenarilor care luptă în Ucraina sunt considerabil mai mici comparativ cu alte zone de conflict. În medie, un mercenar câștigă între 2.000 și 3.000 de euro pe lună, în funcție de timpul petrecut pe linia frontului.
Potrivit unui veteran al armatei germane (Bundeswehr), remunerația depinde de zilele active în luptă, iar pentru fiecare lună petrecută în prima linie, un mercenar poate ajunge la 3.000 de euro, o sumă considerabilă pentru standardele ucrainene, dar mult sub veniturile din alte conflicte, potrivit Life.ro.
Companii private precum Grupo de Operaciones Avanzadas (GOA) Tactical Industries oferă pregătire și contracte pentru mercenari străini, cu salarii de 3.400 de euro pe lună, având ca scop integrarea acestora în Legiunea Internațională a armatei ucrainene. De asemenea, surse franceze indică faptul că soldații norocului primesc un salariu de bază de 500 de euro, dar pot câștiga până la 3.000 de euro lunar, în funcție de implicarea în lupte.
Cât câștigă un mercenar român care luptă în străinătate
Conform unor informații mai vechi publicate de playtech, trei români încadrați în Grupa de Acțiuni Speciale a Jandarmeriei Bihor, plutonierul adjutant Ciprian Mladin, plutonierul adjutant Andrei Purge și plutonierul major Cătălin Miheş, au activat ca mercenari în Congo, între anii 2023 și 2024, câștigând lunar un salariu de 5.000 de dolari, ceea ce ar însemna un venit anual de aproximativ 60.000 de dolari.
Cazul celor trei angajați MAI a ajuns pe masa procurorilor DNA, iar IPJ BIhor avea să emită și o declarație oficială pe această temă:
„Inspectoratului de Jandarmi Județean Bihor i s-au solicitat de către DNA, printr-o ordonanță, predarea unor înscrisuri având în vedere un dosar pe care instituția mai sus menționată îl instrumentează.
De asemenea, la acest moment, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bihor nu se desfășoară percheziții de către organele abilitate ale Direcției Generale Anticorupție’, asigurând că instituția „colaborează cu organele de cercetare penală și de fiecare dată când ni se vor cere pe cale oficială informații care pot elucida astfel de situații, vom pune la dispoziție, în regim de urgență, toate datele solicitate’, se arată în comunicatul IPJ Bihor.
Avantajele și riscurile meseriei de mercenar
Veniturile pot varia de la câteva mii de dolari pe lună la sume impresionante de peste 50.000 USD. Totuși, riscurile sunt uriașe, iar viața de mercenar rămâne una dintre cele mai periculoase meserii din lume.
Riscurile meseriei de mercenar:
- Moartea și rănile grave – Mercenarii sunt expuși direct pericolelor de pe câmpul de luptă.
- Lipsa protecției legale – Spre deosebire de soldații oficiali, mercenarii nu beneficiază de protecție juridică internațională
- Probleme de plată – Unele contracte sunt neonorate, iar mercenarii pot rămâne fără salarii.
- Stigmatizarea socială – Meseria este privită negativ și poate atrage probleme legale în unele țări.
Un mercenar nu are dreptul la statutul de luptător sau de prizonier de război
Termenul de mercenar vine din latină, de la merces, care înseamnă salariu sau recompensă. În 1977, 167 de state au semnat un protocol adițional al Convenției de la Geneva din 1949, care fixează regulile războiului de astăzi.
Potrivit protocolului, un mercenar nu are dreptul la statutul de luptător sau de prizonier de război. Asta, cum o precizează punctul C. al articolului 47, pentru că un mercenar, prin definiție și prin etimologia termenului, participă la ostilități doar în vederea obținerii unui avantaj personal, financiar.
Textul stabilește o serie de convenții foarte stricte prin care, de pildă, membrii înscriși voluntar în ceea ce este, de pildă, Legiunea Străină franceză nu pot fi considerați mercenari, pentru că ei sunt controlați de un stat: statul francez.
Mai multe țări, printre care Franța și Marea Britanie, interzic cetățenilor lor să devină mercenari, activitatea constituind un delict pedepsit de lege, cu toate că decenii la rând după perioada decolonizării mercenarii francezi și britanici au fost printre cei mai apreciați în tinerele state din Africa.
Începând din anii 2000, s-a ajuns la o adevărată instituționalizare a companiilor paramilitare private de mercenari, la care unele state au recurs, mai ales odată cu dispariția lentă a recrutării obligatorii în Occident și din care cea mai cunoscută este acea Blackwater americană, foarte activă în Afganistan și Irak.
Faptul că acel protocol al Convenției de la Geneva le refuză mercenarilor statutul de combatant sau de prizonier de război este surprinzător. Practic în toate ocaziile Convenția de la Geneva acordă drepturi, în loc să le retragă, scrie moldova.europalibera.org.
Altfel spus, mercenarul are doar statutul unui civil care ar fi capturat. Acesta trebuie „tratat cu omenie', însă poate fi judecat pentru crime și fapte de violență, spre deosebire un soldat care a aplicat regulile războiului. În caz de condamnare, mercenarul poate fi considerat un simplu criminal, ceea ce un soldat prizonier de război nu va fi niciodată dacă nu a comis în mod voluntar crime împotriva umanității.
Mercenarul poate fi chiar condamnat la moarte în țările care mai au această pedeapsă, un simplu militar însă – nu.