Claudiu Istodor recunoaște că băiatul său și al Maiei Morgenstern a simțit presiunea celebrității părinților: „Sigur că a existat. Tudor duce și greutatea, și binecuvântarea de a fi fiul ei” / EXCLUSIV

.

Acum ceva timp, Claudiu Istodor recunoaștea în paginile revistei VIVA! că băiatul său și al Maiei Morgenstern a simțit presiunea celebrității părinților. Tudor Istodor le calcă pe urme și este și el un actor iubit de public, la 39 de ani. Tatăl lui, Claudiu Istodor, nu este mândru doar de cariera urmașului său, ci și pentru modul în care evoluează ca om. Consideră că „și-a depășit mult neputințe' și l-a susținut încă din prima clipă în care a aflat că vrea să devină artist.

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE IANUARIE, GRATIS, AICI!


Cât de mândru sunteți că fiul, Tudor Istodor, v-a călcat pe urme? Ați fi preferat ca el să facă în alt domeniu carieră?

De Tudor sunt mândru în general, cum trăiește, cum se poartă cu lumea din jur, cum evoluează, ca om și în carieră. E un actor de o factură specială, rar în ziua de azi la noi. A trecut și trece prin etapele vârstelor și a carierei cu efort și cu bine. Și-a depășit multe neputințe, iar ăsta este unul dintre cele mai mari lucruri pe care le poate face un om cu el însuși. Sunt mândru nevoie mare.


Citește și: Maia Morgenstern și Claudiu Istodor, din nou împreună! Cei doi foști soți s-au împăcat și locuiesc în aceeași casă, la 21 de ani de la divorț

Citește și: Claudiu Istodor, adevărul despre relația cu Maia Morgenstern. Cum se înțeleg, în realitate, după divorț: „Relația e puțin deosebită, aș numi-o mai crudă' / INTERVIU

Citește și: Cristina Șișcanu recunoaște că îi verifică telefonul lui Mădălin Ionescu: „Mă uit pe mesaje, nu mă ascund’. Vedeta a răbufnit când fanii i-au spus că e dependentă de soțul ei

Citește și: Ce mesaj a postat Naomi Hedman, după zvonurile despărțirii de Florin Ristei: „De multe ori mi-aș dori ca lucrurile să meargă altfel, dar…’

Claudiu Istodor recunoaște că băiatul său și al Maiei Morgenstern a simțit presiunea celebrității părinților


Ce sfaturi v-a cerut în momentul în care a decis să meargă pe același drum?

În primul rând, m-a întrebat dacă am ceva împotrivă. Nu aveam, ba chiar dimpotrivă, consideram atunci, ca și acum, de altfel, că avem una dintre cele mai minunate meserii din lume. Îți dă ocazia unor trăiri și experiențe pe care greu le poți avea altfel. A fost un moment, la liceu, când avea de jucat un rol. M-a întrebat cum să-l facă, iar răspunsul ăsta îl ține minte și azi, a însemnat ceva pentru el. I-am spus să-l facă în așa fel încât să-i placă lui. A ieșit un Rică Venturiano original, proaspăt, surprinzător. Pentru că el, Tudor, are o imaginație și o sensibilitate artistică deosebite.


Îi urmăriți filmele? Mergeți să-l vedeți la teatru? Ce sentimente trezește în dvs. să-l vedeți pe scenă?

Am văzut tot ce a făcut, în teatru sau film, cu o ultimă excepție, dar rezolv asta curând. Mă bucur atunci când e bine, mă întristez când nu e foarte bine, dar el are un simț critic, o sensibilitate artistică și bineînțeles putință de a repara, de a desăvârși rolul. Sigur, asta e valabil în teatru.


„Tudor duce și greutatea, și binecuvântarea de a fi fiul ei’

A existat, vreodată, pentru el, presiunea numelui pe care îl poartă? Sau presiunea carierei excepționale pe care o au ambii lui părinți?

Sigur că a existat. Mai există probabil și acum, într-o mai mică măsură sigur, în mod special a numelui Maiei, care este una dintre cele mai importante actrițe din România și nu greșim dacă o punem și în galeria actrițelor din lumea largă. Dar Tudor duce și greutatea, și binecuvântarea de a fi fiul ei. El știe cum.


Ați urcat pe scenă cu nume mari, dar o nouă generație de actori vine rapid din urmă. Ce părere
aveți despre ei? Cât de diferiți sunt ca mentalitate și ca stil de interpretare?

După părerea mea, în meseria asta, dar poate că și în umanitate, în general, există o tradiție, o ștafetă nevăzută, pe care o ducem vrând-nevrând mai departe. Vedem actori care ne influențează teribil, inconștient imităm ceva de acolo. Normal că, la 18 ani, încercăm să fim cât mai originali, să nu fim ca nimeni altcineva, și asta e esențial, dar observ că noutățile sunt de multe ori reinventarea unor forme din trecutul nu foarte îndepărtat. Există o tradiție, o continuitate în breasla asta, dar evident că fiecare generație are un specific, o culoare, un sunet deosebit.


Pe final, spuneți-ne un truc pe care îl folosiți în teatru și care vă este de folos și în viața reală...

Nu e truc, e tehnică. Eu, în general, am nevoie de relaxare înainte de a intra pe scenă. Dar uneori am nevoie de o energizare, o trezire din somn, ca să zic așa. Alți actori au nevoie, poate, de altceva. Dar important este să fii stăpân pe tine, pe reacțiile tale, pe mintea și trupul tău. Ca la schi, trebuie să stăpânești tu pârtia, nu pârtia pe tine. Asta trebuie să facă un actor, să stăpânească în fiecare moment relația cu partenerii, cu publicul, cu spațiul și cu sine însuși. Prin ce mijloace, fiecare cum poate și cum știe.

Sursă foto: Instagram, Arhivă VIVA!