Sunt cel mai simpatic cuplu tată-fiu, dar și colegi de breaslă, așa că am fost cu atât mai curioși să aflăm cum funcționează relația lor… Iar Andrei și Eric Aradits ne-au făcut pe plac, permițându-ne să le invadăm intimitatea. Cum au depășit împreună perioada dificilă a adolescenței, dar și cât de mult seamănă veți constata citind acest interviu plin de un umor savuros. Cât despre performanțele actoricești, în această perioadă îl puteți urmări pe Eric în „Iubire cu parfum de lavandă, iar pe Andrei, în „Ana, mi-ai fost scrisă în ADN, ambele la Antena 1.
Abonați-vă la canalul de Whatsapp VIVA! Primiți pe telefon cele mai importante articole!
Dacă tot v-am prins pe amândoi, ar fi interesant de aflat, din dublă perspectivă, mai multe despre relația voastră tată-fiu. De la tine, Andrei, aș vrea să aflu cum a fost Eric în copilărie, iar tu, Eric, aș vrea să-mi confirmi sau să-mi infirmi spusele tatălui tău. Ai fost mai mult băiatul tatei sau al mamei? Cine te răsfăța mai mult și cine te pedepsea când greșeai?
A: Eric a fost un bebeluș cu personalitate. Avea păreri încă de pe vremea când nu știa să vorbească și le rostea acut. Un an n-am dormit. Probabil, nici vecinii… Apoi, a fost micul prinț. Era blond, creț și extrem de imperativ. A urmat o preadolescență imposibilă… Țin minte că ne certam mult în perioada aia. Îi sărea țandăra din orice și cel mai tare mă enerva că mă recunoșteam pe mine în el și nici în ruptul capului nu mi-aduceam aminte cum rezolva maică-mea propriile mele răzvrătiri. Acum suntem mai prieteni ca niciodată… Așa cred!
Cum au depășit Andrei Aradits și fiul său, Eric, perioada adolescenței
E: Așa cred și eu… Dar, în ceea ce privește copilăria, nu pot să confirm sau să infirm. Cine își aduce aminte pe bune de copilărie? Așa o fi fost… Taică-miu era delegat cu pedepsele, iar de răsfățat mă răsfățau amândoi.
Adolescența e o perioadă dificilă și pentru părinți, și pentru copii… Cum a funcționat relația voastră și care au fost cele mai mari provocări pentru amândoi, inclusiv în momentul de față?
E: Școala! Toate momentele problematice erau legate de teme, note sau trezitul de dimineață. În momentul de față, e pace.
A: Confirm. Dimineața, când îl duceam la școală, eram recalcitranți amândoi. Cel mai tare mă scotea din minți faptul că efortul pe care îl depunea ca să evite corvoada de a face teme era mai mare decât efortul de a face efectiv temele groazei… și era și teribil de creativ în a contraataca toate pedepsele pe care le inventam.
Eric, tu erai în ultimul an de liceu când părinții tăi au divorțat… Ce te-a ajutat să treci peste acest moment dificil? Tu cum ai gestionat situația, Andrei?
E: Nimic. Am făcut meditații…
A: Am plătit meditațiile.
„Suntem amândoi repeziți’
Din câte spuneai, mama ta este mai mult plecată din țară… Cât de des vorbiți, cum este relația voastră în momentul de față? Despre rolul tău din „Iubire cu parfum de lavandă ce spune, te-a văzut jucând în serial?
E: Nu știu.
Cu siguranță, nu sunt singura care vă spune asta, voi doi semănați foarte bine fizic. În ceea ce privește felul de a fi cum e, te recunoști în fiul tău, Andrei? În ce privință crezi că-i semeni cel mai mult tatălui tău, Eric?
E: Mie nu mi se pare că semănăm fizic. Semănăm bine la voce, la telefon ne confundă lumea. Tonul, modul de a vorbi și suntem amândoi repeziți. Și cred că semănăm și la modul în care argumentăm.
A: Încăpățânarea o recunosc. Avem și același simț al umorului, spre negru sarcastic. Avem aceeași revoltă față de nedreptate și dispreț față de mârlănie. Ne plac pisicile și ne mândrim cu abilitatea de a hali chestii iuți la limita spray-ului paralizant… Da, e fiu-miu!
„Nu știu cum rezolvăm conflictele. Unele sunt cronice…’
Avem un Geamăn (Eric) și un Săgetător (Andrei), Aer și Foc, două zodii, aparent, compatibile. Se știe că aerul potențează focul, dar ce se întâmplă când se încing lucrurile între voi? Cine este cel mai concesiv și cine insistă să aibă mereu dreptate? Cum rezolvați episoadele conflictuale, atunci când apar?
Deși ocupația de astrolog este acceptată în codul profesiilor din România, eu și Eric purtăm niște talismane care ne feresc de superstiții medievale. Nu știu cum rezolvăm conflictele. Unele sunt cronice și le acceptăm ca diferențe subiective, altele sunt discutabile, iar marea majoritate nu există.
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL ÎN VIVA! DE IANUARIE! REVISTA SE GĂSEȘTE LA PUNCTELE DE DIFUZARE A PRESEI!
FOTO: Facebook