Ernest are o familie superbă! Cum arată soția și fiica lui: "În 17 ani de relație am experimentat și agonie și extaz!"

Soția ta cum reacționează referitor la jobul tău? Chiar, ți-a sugerat vreodată să te „pensionezi?
Sincer, da, au fost discuții, mai ales de când am ambele proiecte, pentru că plec dimineața și mă întorc în miez de noapte. Chestia asta își pune amprenta asupra vieții de familie; soția mi-a spus la un moment dat că ne vedem foarte rar, în ritmul ăsta. Am multe momente când plec în țară câteva zile, dar ne facem timp și pentru noi, pentru viața de familie. Nu neglijez nici familia, nici partea profesională. Încerc să mențin un echilibru perfect între familie și carieră.

Noi te-am cunoscut atunci drept un tânăr… căruia îi plăcea viața, să spunem. Iar femeile roiau în jurul tău. Cum de te-ai cumințit atât de repede?
În momentul în care mi-am dat seama că îmi doresc o familie, lucrurile au decurs natural. Tentațiile sunt la tot pasul, dar eu cred că un copil trebuie să crească în sânul familiei. Pentru mine, familia este tot ceea ce contează, nu mai am ochi pentru altcineva. Nu s-au auzit lucruri, pentru că nu le-am făcut.

Revista VIVA! de luna august poate fi găsită la toate standurile de difuzare a presei

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cum arată și cu ce se ocupă soția lui Marcel Ciolacu. Sunt căsătoriți de mai bine de 20 de ani

„Faptul că suntem diferiți asigură condimentul relației”

Să înțelegem că te-ai schimbat radical atunci când ai cunoscut-o pe soția ta? Cu ce te-a cucerit?
Soția mea m-a cucerit inițial cum se cucerește orice bărbat necopt la minte, la 20 și un pic de ani: prin frumusețea ei. De-a lungul timpului, mi-am dat seama că am trecut și prin bune, și prin rele, am experimentat și agonie, și extaz, suntem firi diferite și, inevitabil, din când în când apar neînțelegeri. Dar reconstruim. Relația noastră nu este ceva previzibil, rutinat, monoton. Suntem firi contradictorii, dar avem un scop comun: familia. Faptul că suntem diferiți asigură condimentul relației. În cele din urmă, m-a cucerit prin faptul că am fost suficient de inteligenți cât să ne mulăm unul pe celălalt, dar să ne păstrăm și identitatea.
Și cât de repede ai cerut-o în căsătorie?
Acum am sărbătorit șapte ani, pe 7 iulie, de când ne-am pus „lanțuri unul altuia, cum ne place să glumim. Suntem împreună din 2002. N-a fost prea repede. Am locuit împreună vreo câțiva ani. Am ajuns să ne cunoaștem foarte bine până în momentul când am cerut-o de soție.
Ea cum este, îți înțelege programul haotic și încărcat de muncă? Te-a amenințat vreodată, mai în glumă, mai în serios, că pune detectivii pe urmele tale?
Nu, e suficient de inteligentă cât să se prindă dacă ceva nu e în regulă, nu are nevoie de detectivi.