Majestatea Sa Margareta împlinește 68 de ani. La mulți ani, Majestate!

Majestatea Sa va petrece prima parte a zilei în familie, apoi, după-amiază, la Sala Tronului de la Palatul Regal, va conferi un număr de 15 decorații regale unor personalități, instituții și organizații din România și din Republica Moldova.

La sfârșitul ceremoniei, personalitățile distinse și invitații lor vor lua parte la o scurtă recepție de aniversare, în Sufrageria Regală.

[gallery ids="2425808,2425806,2425803,2425804,2425807,2425805,2425787,2425789,2425809,2425802,2425810,2425790,2425801,2425788,2425792,2425793,2425794,2425795,2425796,2425797,2425798,2425799,2425800"]

Majestatea Sa Margareta, o viață ca un roman fluviu

Margareta a României s-a născut pe 26 martie 1949 la Lausanne, în Elveția și este prima fiică a fostului suveran Mihai al României și a soției sale, principesa Ana de Bourbon-Parma. În 2017, după moartea tatălui său, a preluat conducerea Casei regale a României și este pretendentă la tronul desființat al României (cu titlul de „Custodele Coroanei Române' și calificativul de „Majestate'). În afară de titlul de „principesă a României', a folosit și titlul de „principesă de Hohenzollern-Sigmaringen' (de altfel autoritățile elvețiene au impus Hohenzollern-Sigmaringen drept nume de familie în actele oficiale, situație schimbată ulterior).

Născută în exil, după abdicarea forțată a tatălui ei, și-a petrecut prima parte a vieții în Marea Britanie și în Elveția. La fel ca și cele patru surori mai mici ale sale, Margareta a fost botezată creștin-ortodoxă și nu a dobândit în copilărie limba română. A studiat la Universitatea din Edinburgh și a profesat în cadrul mai multor organisme ale ONU. Ulterior a renunțat la această carieră pentru a se dedica activității caritabile în România, unde a putut intra imediat după Revoluția Română din 1989 (în comparație cu tatăl ei, care a întâmpinat greutăți din partea autorităților până în 1997). În cadrul activităților caritabile l-a cunoscut pe actorul român Radu Duda, cu care s-a căsătorit în Elveția, în 1996. Căsătoria nu a fost lipsită de controverse, stârnind critici din partea susținătorilor monarhiei mariajul nu a produs urmași.

În urma unei schimbări de paradigmă în relațiile dintre fostul suveran și autoritățile române, Mihai a susținut un turneu european în sprijinul primirii României în NATO, iar ulterior i-au fost restituite numeroase proprietăți private; în acești ani, Margareta s-a profilat în succesoare a tatălui ei, secondându-l în numeroase activități de reprezentare și efectuând pe cont propriu sau alături de soțul ei multe altele. Succesiunea (în poziția de șef al casei regale și implicit de regină a României) a fost fixată prin mai multe documente private emise de fostul suveran, dar nu e lipsită de controverse (susținerea pentru restaurarea monarhiei în România este mică, iar constituția monarhică din 1923 excludea femeile de la succesiunea tronului).

Prin părinții ei, Margareta este descendentă directă din marile familii imperiale și regale ale Europei, numărând printre strămoși regi ai Franței, Angliei, împărați germani și țari ruși. De altfel, este a 82-a pe linia succesorală a tronului britanic.

Foto: Familia Regală

Urmărește-ne pe Google News