Putin îi amenință pe posibilii aliați ai Ucrainei: "Consecinţe pe care nu le-aţi mai văzut"

CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA! DE IANUARIE, GRATIS, AICI!

În discursul său din zorii zilei, în care a anunțat că lansează o „operaţiune militară specială’ în Ucraina cu scopul de a „demilitariza’ şi „denazifica’ ţara, Vladimir Putin i-a avertizat și pe cei care ar dori să-i sprijine pe ucraineni – pe scurt, Putin îi amenință pe posibilii aliați ai Ucrainei. La scurt timp după aceea, au început primele atacuri asupra orașelor ucrainene.

Putin îi amenință pe posibilii aliați ai Ucrainei

În discursul prin intermediul s-a adresat națiunii în dimineața zilei de joi, președintele Vladimir Putin a ținut să le transmită un mesaj direct și tuturor celor din afară care s-ar amesteca pentru a veni în ajutorul Ucrainei, după ce Rusia a lansat invazia.

Citește și: Ce mesaj a transmis Klaus Iohannis, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina: „Niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa’

Citește și: Războiul din Ucraina, imagini devastatoare: „Îmi scot nepotul din oraș, îl duc la adăpost și mă întorc să lupt'

Citește și: Român din Ucraina, mărturisiri cutremurătoare despre sora rămasă la Kiev:„Plânge încontinuu, nu au cale de ieșire

Citește și: Oana Roman este speriată de atacul Rusiei asupra Ucrainei:„Ne-am culcat în pace și ne-am trezit în război

„Acum câteva cuvinte importante, foarte importante pentru cei care ar putea fi tentaţi să intervină în evenimentele în desfăşurare. Oricine încearcă să ne împiedice, şi cu atât mai mult să creeze ameninţări pentru ţara noastră, pentru poporul nostru, trebuie să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat şi va atrage consecinţe pe care nu le-aţi experimentat niciodată în istoria voastră. Suntem pregătiţi pentru orice evoluţie a evenimentelor. Au fost luate toate deciziile necesare în acest sens. Sper că voi fi auzit’, a spus Putin la finalul discursului, nu înainte de a fi acuzat Occidentul de ipocrizie şi de faptul că a ignorat dispreţuitor interesele de securitate ale Rusiei, notează Adevărul.

La scurt timp după discursul președintelui rus au început atacuri asupra oraşelor ucrainene din mai multe direcţii ale graniţei, inclusiv din Belarus.

Fragmente din discursul lui Vladimir Putin

„Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbass şi la problemele esenţiale ale asigurării securităţii Rusiei însăşi. Permiteţi-mi să încep cu ceea ce am spus în discursul meu asupra naţiunii din 21 februarie. Discutăm despre ceea ce ne provoacă îngrijorare şi anxietate deosebită, despre acele ameninţări fundamentale care an de an, pas cu pas, sunt create cu grosolănie şi fără ceremonie de politicienii iresponsabili din Occident în raport cu ţara noastră. Mă refer la extinderea blocului NATO spre est, aducând infrastructura militară mai aproape de graniţele ruse.

Este bine cunoscut faptul că timp de 30 de ani am încercat cu insistenţă şi răbdare să ajungem la un acord cu ţările fruntaşe NATO cu privire la principiile securităţii egalitare şi indivizibile a Europei. Ca răspuns la propunerile noastre, ne-am confruntat constant fie cu înşelăciune şi minciuni cinice, fie cu încercări de presiune şi şantaj, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică, între timp, în ciuda tuturor protestelor şi preocupărilor noastre, se extinde în mod susţinut. Maşina militară se mişcă şi, repet, se apropie de graniţele noastre. De ce se întâmplă toate acestea? De unde acest mod obscen de a vorbi din poziţia propriei exclusivităţi, infailibilităţi şi permisivităţi? De unde vine atitudinea dispreţuitoare, dispreţuitoare faţă de interesele noastre şi revendicările absolut legitime?

Răspunsul este clar, totul este clar şi evident. Uniunea Sovietică, la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut, a slăbit, apoi s-a prăbuşit complet. Întregul curs al evenimentelor care au avut loc atunci este o lecţie bună şi pentru noi astăzi; a arătat în mod convingător că paralizia puterii şi a voinţei este primul pas către degradarea completă şi uitare. De îndată ce ne-am pierdut de ceva vreme încrederea în noi înşine, echilibrul de putere din lume s-a dovedit a fi perturbat. Nu e nevoie să căutăm prea departe exemple. În primul rând, fără nicio sancţiune din partea Consiliului de Securitate al ONU, au efectuat o operaţiune militară sângeroasă împotriva Belgradului, folosind avioane şi rachete chiar în centrul Europei. Câteva săptămâni de bombardare continuă a oraşelor civile, a infrastructurii vitale.

Trebuie să reamintim aceste fapte, altfel unor colegi occidentali nu le place să-şi amintească acele evenimente, iar când vorbim despre ele preferă să indice nu normele dreptului internaţional, ci circumstanţele pe care le interpretează după cum consideră de cuviinţă.

Acest lucru a condus la faptul că tratatele şi acordurile anterioare nu mai sunt în vigoare. Persuasiunea şi cererile nu ajută. Tot ceea ce nu se potriveşte hegemonului, celor de la putere, este declarat arhaic, învechit, inutil. Şi invers: tot ceea ce li se pare benefic este prezentat ca adevărul suprem, avansat cu orice preţ, în mod prostesc, prin toate mijloacele. Lucrurile despre care vorbesc nu privesc doar Rusia şi pe noi. Sunt aplicabile întregului sistem de relaţii internaţionale şi, în anumite cazuri, chiar şi aliaţilor SUA înşişi. După prăbuşirea URSS, a început de fapt rediviziunea lumii, iar normele de drept internaţional, care se dezvoltaseră până atunci – şi cele cheie, de bază au fost adoptate la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi au consolidat în mare măsură rezultatele acestuia – au început să se amestece cu cei care s-au declarat învingători în Războiul Rece.

În ceea ce priveşte ţara noastră, după prăbuşirea URSS, cu toată deschiderea fără precedent a noii Rusii moderne, disponibilitatea de a colabora cinstit cu Statele Unite şi alţi parteneri occidentali, şi în condiţiile dezarmării practic unilaterale, au încercat imediat să ne strângă cu uşa, să ne elimine, să ne distrugă. Este exact ceea ce s-a întâmplat în anii 90, la începutul anilor 2000, când aşa-zisul colectiv Occident a susţinut cel mai activ separatismul şi bandele de mercenari din sudul Rusiei. Ce sacrificii, ce pierderi ne-au costat toate acestea atunci, prin ce încercări a trebuit să trecem înainte de a sparge în sfârşit spatele terorismului internaţional din Caucaz?

Ne amintim asta şi nu vom uita niciodată. Da, de fapt, până de curând, nu au încetat tentativele să ne folosească în propriul interes, să ne distrugă valorile tradiţionale şi să ne impună pseudo-valorile lor care ne-ar coroda pe noi, pe oamenii noştri din interior, acele atitudini care se plantează deja agresiv în ţările lor şi care duc direct la degradare şi degenerare, pentru că contrazic însăşi natura omului. Nu se va întâmpla, nimeni nu a făcut-o vreodată. Nici acum nu va funcţiona. Cu toate acestea, în decembrie 2021, am făcut totuşi din nou o încercare de a conveni cu Statele Unite şi aliaţii săi asupra principiilor asigurării securităţii în Europa şi asupra neextinderii NATO. Totul este în zadar. Poziţia SUA nu se schimbă. Ei nu consideră necesar să negocieze cu Rusia în această problemă vitală pentru noi; urmărindu-şi propriile obiective, ne neglijează interesele’.