Roxana Blagu și-a pierdut speranța că și-ar putea revedea fiica, rămasă în grija tatălui, de peste 10 ani: „A zis că nu exist pentru ea. Nu știu dacă o să mă vindec vreodată”. De ce a renunțat să-i cumpere cadouri de Crăciun / EXCLUSIV

CITEȘTE REVISTA VIVA! DE OCTOMBRIE, GRATIS, AICI!

Roxana Blagu, fosta solistă a trupei Trident, trăiește o mare dramă de peste 10 ani, din cauză că nu își poate vedea fiica. Artista e devastată de durere că Oana refuză orice interacțiune cu ea și nu crede că trecerea anilor va schimba situația.

Vezi galeria foto

Citește și: Motivul pentru care Roxana Blagu nu și-a mai văzut fiica de peste 10 ani: „Nu știe ce este iubirea unei mame. Așa a fost influențată…”

Citește și: Roxana Blagu susține că e amenințată de fiica ei, rămasă în grija tatălui, de 9 ani: „Îmi spune să plec, că o să cheme Poliția'

Citește și: Sora Ronei Hartner, mesaj sfâșietor după moartea artistei: 'O să-i lipsești fetei tale foarte tare. Nici nu îți puteai închipui cum…'

Citește și: Cine este Vlad Huidu de la America Express 2023. Formează de 11 ani un cuplu alături de Giulia Anghelescu

Cum se menține Roxana Blagu în formă

Am întâlnit-o pe Roxana Blagu la Senses Beauty, o clinică cochetă de înfrumusețare din Capitală, unde primea sfaturi importante de skincare de la specialista Ana Brumă. Spune-mi cum te menții, ce rutină de înfrumusețare ai?

Am multe, pentru că am realizat că trebuie să ne dedicăm timp și pentru noi. Eu am timpul meu, dimineața și seara, cu rutina mea, am timpul meu pe care îl petrec în diferite saloane, clinici de înfrumusețare. Asta am început să fac după 35 de ani, adică de 3 ani și jumătate, și mă simt mai bine acum decât la 20 de ani. Sper să mă simt din ce în ce mai bine. Tot timpul există loc de mai bine, dar fac multe lucruri pentru mine. Nu trec peste rutina de dimineață și de seară, îmi fac tratamente faciale, corporale. Am o mare chestie pentru unghii, să am, tot timpul, unghiile bine făcute. Ce mai fac? Țin o dietă, fac un fasting, mănânc după ora 14:00 și mă ajută mult. Pe lângă asta, merg la pilates, de trei ori pe săptămână. E o pauză a mea acolo, cu toate că n-am fost niciodată sportivă și nici acum nu mă consider sportivă, dar pilatesul m-a făcut să-mi placă. Nu știu cât îmi place să fac acele exerciții, cât îmi place cum mă simt după. Cu toate că fac asta de aproape doi ani, n-am înțeles asta cu „Îmi place să merg , să simt că fac exercițiile'. Nu, eu sufăr acolo, nu pot să înțeleg de ce să-ți placă să suferi. Îmi place senzația pe care o am după.

Cum e relația cu soacra ta? Știm că foarte multe femei nu au norocul să aibă o relație grozavă cu soacra.

Noi și vacanțele le facem împreună, asta pentru că avem o relație foarte apropiată, și soacra mea e ca mama mea. Până și mama mea zice că am o soacră care mă iubește, deci e clar că e bine. Ne înțelegem foarte, foarte bine, și cu soacra mea, și cu socrul meu. Cu toate că soțul meu e singur la părinți, chiar avem o relație super bună. Zic asta pentru că, de obicei, băieții, mai ales singuri la părinți și așa – cred că mamele sunt un pic mai egoiste, mai pentru ele. Este un exemplu ea pentru mine.

Roxana Blagu și-a pierdut speranța că și-ar putea revedea fiica, rămasă în grija tatălui, de 10 ani

Roxana, ne apropiem de Crăciun, de cea mai frumoasă perioadă din an, și voiam să te întreb dacă fiicei tale îi cumperi vreun cadou.

E un subiect despre care am vorbit atâția ani de zile și…nu, nu îi voi cumpăra niciun cadou. Nu avem niciun fel de relație și, pentru ea, a zis că nu exist..mă abțin. Ani de zile i-am cumpărat cadouri și rezultatul n-a fost unul bun.

Ai speranța că se mai poate schimba ceva în viitor? Ce-ți spune intuiția ta feminină?

În momentul de față, nu, față de anii trecuți și, nu știu, perioada trecută. Totuși, se fac mulți ani de când nu mai e lângă mine și nu sunt mama ei, pentru că nu sunt mama ei, așa consideră. Ar trebui să trec și eu mai departe, cu toate că o mamă nu poate…

Aștepți momentul în care să-și dorească ea să vină spre tine, să se maturizeze și să vadă altfel situația?

Nu cred că va veni. În momentul acesta, eu nu cred că va veni spre mine. Știi cum e, speranța moarte ultima, dar aici este o situație total diferită. Nu e cazul să mai sper.

Ai început să te vindeci?

Nu știu dacă o să mă vindec vreodată. E o rană care, probabil, va rămâne toată viața deschisă, dar eu cred că sunt suficient de puternică și suficient de echilibrată încât să înțeleg oamenii dincolo de alegerile lor.

Nu e ușor să vorbești despre asta, sunt convinsă.

Dacă aș ști că nu mă doare ceea ce spun eu, probabil aș fi mai deschisă, dar am înțeles că o doare destul de tare atunci când vorbesc despre ea și nu vrea să mai fac asta. Încerc să fiu mai rezervată.