Sanda Ladoși și-a înscris băiatul și fiica la Școala Franceză, sfătuită de Andreea Esca. Artista s-a documentat mult înainte de a-și înscrie copiii în învățământ, iar la urechile ei au ajuns diverse păreri sau experiențe. În cele din urmă, vedeta a ales pentru ei Școala Franceză, după ce i-a ascultat îndemnul Andreei Esca, după ce și copiii știristei, Alexia și Aris, au învățat tot aici.
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI!
Ai fost un copil rebel. Copiii tăi cum sunt?
Copiii mei sunt cuminți, dar nu le zic, pentru că nu vreau să le dau idei. Am fost rebelă, dar în sensul că am fost mai băiețoi, îmi plăcea să mă joc cu băieții, mai bătăioasă, mă cățăram pe garduri, în copaci, numai tâmpenii făceam. Din astea cu factori de risc extraordinar. Acum, dacă dau firul înapoi și stau să mă gândesc cât de inconștientă am fost… Dar ce să fac? Eram copilul cu cheia de gât al generației mele. Și aveam libertate, dar și societatea îți permitea acest lucru. Nu erau temerile zilelor noastre, ca părinții să-și facă probleme că se întâmplă ceva. Mai ales într-un oraș de provincie, unde tatăl meu era ultracunoscut, nu avea ce să mi se întâmple.
Sanda Ladoși și-a înscris băiatul și fiica la Școala Franceză, sfătuită de Andreea Esca
Da, consider că am fost un copil rebel, dar rebeliunea asta nu era într-un sens rău. Noi ne-am ascultat părinții, am fost foarte disciplinați. Am fost o persoană care s-a simțit dintotdeauna liberă. Chiar și pe vremea lui Ceaușescu, eu m-am simțit liberă, inclusiv în liceu, când deja începuseră problemele cu UTC-ul, cum era atunci, ulterior cu înscrieri în partid, niciodată nu am acceptat să fac lucruri din constrângere. Probabil de aceea m-am și îndreptat spre zona aceasta de exprimare liberă, am ales să fiu artistă.
În sensul acesta am fost rebelă, nu că nu mi-am ascultat părinții sau că aș fi fost obraznică. Rebelă la nivel de societate, nu eram îndoctrinată, aliniată niciunei ideologii și mă bucur că am reușit să îmi păstrez sentimentul de fiecare dată, indiferent de ceea ce se întâmplă. Noi acum suntem mai îndoctrinați și încarcerați decât pe vremea lui Ceaușescu, însă nu ne dăm seama, este o falsă idee, dar noi ne mințim. Asta e! Eu și azi sunt liberă, pentru că ține de mentalul fiecăruia dintre noi.
„Am ales Școala Franceză pentru că, cel puțin când au început, erau așa, ușor comuniști’
Ce drum crezi că își aleg copiii tăi?
E o întrebare grea. Eu cred că este mult prea devreme. Eu la 18 ani nu știam ce să fac. Dumnezeu a ales în locul meu și m-am adus către calea aceasta muzicală, probabil că de aceea nici nu a trebuit să decid nimic, pentru că drumul meu era acesta. Băiatul e băiat și are ritmul lui de evoluție. Fata este oarecum mai ancorată în realitate, nu am discutat despre cariere, deocamdată. Bogdan zicea despre ideea de a fi medic. Vezi că undeva se repetă istoria vizavi de ceea ce am vrut eu să fac la un moment dat. Fără să îi induc chestia asta. Dar, la ora actuală, dacă stau să mă gândesc, mă îndoiesc că va putea să urmeze acest drum, pentru că a fi student la Medicină înseamnă a învăța pe rupte. Și nu este genul de om să fie dispus, cel puțin acum, să facă acest lucru.
Sigur, într-un an-doi ei se vor schimba foarte mult. Iar la tineri evoluția se vede și din jumătate în jumătate de an. Sunt sigură că Ioana va fi foarte practică. Bogdan nu știu, dar Ioana va fi foarte practică. Știu că a fost de curând la niște întâlniri stabilite, școala face întâlniri cu părinți care au cariere extraordinare, și se întâlnesc cu elevii, să creeze o orientare către ceva. Și am văzut că ea a fost atrasă de două aspecte, de Drept și de Business management. Era foarte încântată de subiectul acesta, dar vom vedea. Ioana e anul acesta cu Capacitatea. Se numește Brevet și este în clasa a IX-a la ei. Ei sunt la Școala Franceză și au un pic altă abordare. Învață în franceză de la vârsta de trei ani…
Am ales Școala Franceză pentru că, cel puțin când au început, erau așa, ușor comuniști, și mie mi-a plăcut asta. Aducea cu atmosfera și, ca activitate, cu școala pe care am făcut-o eu în perioada lui Ceaușescu. Iar noi am făcut școală, dar acum nu aș putea spune asta. Cu excepția olimpicilor și a celor preocupați de a învăța, dar la modul general este un dezastru. Din acest motiv am ales școala aceasta. O dată că îi preia de la 3 ani și îi duce până în clasa a XII-a.
„Când am început să caut grădinițe și școli, m-am înfiorat auzind ce-mi povesteau părinții’
M-am gândit că e o limbă pe care o vor folosi la același nivel ca limba maternă. Eu am făcut franceză 10 ani și a contat faptul că am putut, în clasele primare, să îi ajut la teme, să îi susțin. Nu îmi place mie însă abordarea asta așa liberă în școală, din simplul motiv că un copil nu are discernământul adultului. Adultul știe când să se bucure de libertate și când să fie disciplinat și să facă treabă. Ori copilul este derutat, are nevoie de ghidaj, nu poți să îl lași să facă ce vrea.
Când am început să caut grădinițe și școli, m-am înfiorat auzind ce-mi povesteau părinții de pe la școlile pe unde am fost eu să pun întrebări, efectiv m-am înfiorat. Și așa m-am întâlnit cu Andreea Esca, ea avea copiii acolo, și ne-a povestit despre această școală: „Nu te uita că nu e zugrăvită și arătoasă, una din aceea care să îți ia ochii, e o școală normală, dar înăuntru este disciplină, cu mici excepții pe zona de gimnziu, unde eu am niște semne de întrebare, dar în rest sunt în linie bună. La Bogdan mai am doi ani, doi ani grei, în care el dă Bacalaureatul în clasa a XI-a și a XII-a. Cu Ioana mai am ceva.
De ce și-a retras Sanda Ladoși copiii de la școală, o perioadă
I-ai retras de la școală, la un moment dat, după câte știu. De ce?
A fost asociere cu pandemia. Sistemul în care eu i-am pus, tot un sistem online, făcut în Franța, se numește CNED. Învățământ la distanță, cred. Doar că ei nu au fost obișnuiți. E bulversant pentru un copil care nu merge la școală în societate să fie acasă și să studieze singur. Trebuie să ai conștiința acestui timp de studiu, ori ei nu l-au avut. Nici eu nu am știut exact, deși e foarte bine pus la punct. Să vezi cum arată manualele! Un copil care vrea să învețe nu are nevoie de nimic, are totul oferit de acest tip de studiu. Nu are nevoie de profesor, numai că trebuie să fii mai măricel. Sau trebuie să fie un părinte care să stea numai lângă ei… ori eu nu am putut.
Au reînceput să recupereze, a fost greuț, nu simplu. Ei, cumva, au fost doi ani în vacanță. Una e să te duci zi de zi la școală și alta e să îți faci tu programul cum vrei și să parcurgi materia. Nu e același lucru ca prezența la școală, ori reîntoarcerea nu a fost simplă. Nu pentru Ioana, ci pentru Bogdan, câteva luni. Acum și-a revenit, dar au fost mici scântei între noi. Mă tot gândeam, zilele acestea, la consecvența mea de a fi în fiecare zi aceeași. Asta e greu. Sunt poate, obositoare dar absolut tot ce fac este spre binele lor, numai spre binele lor.
În fiecare zi îmi vine să îmi fac bagajul și să plec în lume, așa de obosită mă simt. E greu. E o luptă de forțe nevăzute, de energii. Și atunci nu e simplu deloc, mai ales că sunt doi, la distanță mică de vârstă. Nu am timp să îmi revin după unul, că vine celălalt. Și mă țin la 220 non-stop. Epuizant, dar nu mă las.
Sursă foto: facebook, Marius Bărăgan