Și viața cu ASTM poate fi frumoasă!

Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii cu un impact major asupra calității vieții. Cu o prevalență în creștere mai ales în rândul tinerilor, astmul trebuie tratat ca o problemă prioritară de sănătate publică. În cadrul campaniei RESPIR, este pusă la dispoziția publicului larg platforma de informare www.viatacuastm.ro, un instrument care să vină în ajutorul pacienților cu astm și al aparținătorilor și broșura „Viața cu astm, unde cei interesați vor găsi răspunsuri la cele mai frecvente întrebări cu privire la călătoria pacientului cu astm.

,,Educația în sănătate este foarte importantă. Un pacient cu astm bine informat va înțelege că, pentru a ține astmul sub control, este esențial să ia tratamentul așa cum i-l prescrie medicul și să se prezinte la control cu regularitate. Astmul este o afecțiune care poate fi ținută sub control, iar un pacient diagnosticat poate avea o calitate bună a vieții și se poate implica aproape în toate tipurile de activități în care se implică și persoanele sănătoase, susține Rozalina Lăpădatu, Director al IDSE.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Scandalurile dintre Bianca Drăgușanu și iubiții ei. A divorțat de Alex Bodi după câteva luni, l-a trădat pe Victor Slav cu Adrian Cristea și a îndurat bătăi crunte de la Coco Păun: „Mi-a rupt picioarele și m-a lovit în...”

Între 30% și 70% dintre pacienții cu astm, la nivel european, nu își administrează tratamentul prescris de medic pentru a trata inflamația căilor respiratorii și a ține afecțiunea sub control, conform datelor Societății Europene de Boli Respiratorii. Aceștia se supun astfel riscului ca, pe termen lung, afecțiunea să se agraveze, iar crizele de astm să devină din ce în ce mai frecvente.

,,Astmul poate fi ținut sub control cu tratamentul potrivit la momentul potrivit: terapie de fond, care se administrează zilnic, indiferent dacă pacientul manifestă sau nu simptomele specifice, și terapie la nevoie pe care pacientul trebuie să-l folosească de îndată ce simte instalarea simptomelor specifice crizei de astm.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

De ce nu au avut niciodată o relație apropiată Honorius Prigoană și Adriana Bahmuțeanu: „Nu era necesar. Am încercat, pe cât posibil, cu partenerele tatălui meu, să...”

Cu toate acestea, până la 70% dintre pacienți, în momentul în care se simt bine, aleg să renunțe la terapia de fond și folosesc tratament doar în situațiile de urgență. Riscul de agravare a bolii devine astfel unul major pentru acești pacienți, declară Conf. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeş, medic primar pneumolog, medic specialist pediatru.

Astmul este o afecțiune caracterizată prin episoade de agravare a inflamației căilor respiratorii, care, în cazul unui pacient cu astm, sunt sensibile și hiper-reactive.

Astfel, pacientul este nevoit să fie atent la o serie de factori declanșatori care pot fi alergici, precum acarienii din praf, polenul, părul de animale, sau non-alergici, precum fumatul sau frigul.

,,Un medic specialist va ajuta pacientul să identifice și să înțeleagă mecanismul de acțiune a factorilor declanșatori. Pacientul care are astmul sub control este cel care urmează tratamentul prescris și care știe ce factori declanșatori trebuie să evite astfel încât crizele de astm să fie din ce în ce mai rare. Cel mai des întâlniți alergeni sunt praful de casă, mucegaiul, polenul, părul de animale. Există și o serie de factori non-alergenici care pot declanșa crizele de astm precum aerul rece, ceața, fumul, fumatul activ și pasiv, refluxul gastroesofagian, a declarat Şef de lucrări Dr. Elena Camelia Berghea, Vice-președintele al SRAIC.

Cu informațiile și tratamentul potrivit, astmul poate fi ținut sub control, iar pacienții cu astm și cei dragi lor se pot bucura de o calitate bună a vieții. ,,Știm cât este de important ca pacienții care suferă de boli cronice să găsească sprijin în rândul altor pacienți. COPAC este o voce pentru toți pacienții cronici din România și prin intermediul acestei campanii ne-am propus să fim mai aproape de cei 1.000.000 care trăiesc cu astm., a declarat Radu Gănescu, Președintele COPAC.

Care sunt simptomele astmului

Simptomul dominant este dispneea, criza de sufocare. Alte simptome includ respirație șuierătoare, presiune toracică, tuse seacă sau slab productivă, cu expectorație mucoasă, vâscoasă.
Medici din mai multe specialități pot pune un diagnostic de astm: pneumologi, alergologi, interniști sau pediatri, atunci când simptomele se manifestă la minori.
Diagnosticarea astmului presupune efectuarea obligatorie a unei spirometrii, testul care măsoară capacitatea respiratorie a individului, utilizat și pentru a stabili severitatea bolii și a urmări evoluția în timp. O spirometrie poate fi efectuată începând cu vârsta de 5 ani.
De asemenea, este esențială și efectuarea unui consult alergologic și a unor teste alergologice, pentru a identifica și, ulterior, pentru a putea controla factorii alergeni declanșatori.
Cel mai des întâlniți alergeni sunt praful de casă, mucegaiul, polenul, părul de animale. Există și o serie de factori non-alergenici care pot declanșa crizele de astm precum aerul rece, ceața, fumul, fumatul activ și pasiv, refluxul gastro-esofagian, coloranții sau aditivii alimentari.
Astmul este o afecțiune cu diferite grade de severitate. Astmul ușor se caracterizează prin crize rare, de mică intensitate, care se pot remite de la sine. Astmul sever, în schimb, implică crize frecvente, zilnice, ce pot apărea și pe timpul nopții.

Simptomele care anunță debutul unei crize de astm sunt presiunea în piept, tusea și respirația șuierătoare.

Tratamentul astmului

Astmul nu poate fi vindecat, însă poate fi ținut sub control.
Prima condiție pentru ca un pacient cu astm să-și păstreze o calitate bună a vieții este aceea de a urma întocmai tratamentul prescris de medic.
În tratamentul astmului, terapia medicamentoasă intră în două categorii: medicamente cu acțiune rapidă, bronhodilatatoarele cu acțiune scurtă, utile pentru stoparea crizelor de astm, și medicamente cu rol de control, combinație de substanțe active din categoria corticosteroizilor și a bronhodilatatoarelor cu acțiune lungă, ce împiedică apariția crizelor de astm și oferă un control mai bun al afecțiunii.
Studiile arată că există o încredere crescută în utilizarea bronhodilatatoarelor cu acțiune de scurtă durată în detrimentul utilizării medicației de control de tip corticosteroid.

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News