The Grand Heritage - Primii 100 de ani - expoziție aniversară dedicată artei și a tradițiilor populare

[gallery ids="2448731,2448732,2448733,2448734,2448736,2448737,2448738,2448740"]

The Grand Heritage – Primii 100 de ani, este un proiect menit să întregească spiritul autentic românesc, în an de sărbătoare, astfel încât fiecare român să se bucure de originea sa, de frumusețea țării sale și de oamenii care trăiesc în arealul strămoșesc. Astfel, în cadrul expoziției The Grand Heritage au expus șase meșteri populari, artiști recunoscuți pe plan național și internațional pentru originalitatea creațiilor, alături de cei de la Metal Creativ, care au dezvăluit publicului piese de mobilier tradiționale interpretate într-o manieră modernă, precum și lucrările artistului Alex Robciuc, unul dintre cei mai talentați fotografi peisagiști din România.

Expoziția The Grand Heritage – Primii 100 de ani a beneficiat de prezența Iulianei Tudor, binecunoscuta prezentatoare și realizatoare de televiziune, a Cameliei Potec, campioană olimplică la natație, precum și a Doinei Ișfănoni, reputat istoric de artă și cercetător etnolog.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu. Este expert în nutriție, a lansat mai multe cărți și are doi copii cu politicianul

Evenimentul de presă s-a încheiat cu un mini-recital al corului Sunete Vesele’, care a încântat audiența cu cele câteva melodii românești, interpretate de copii într-o manieră plină de emoție și talent.

Iuliana Tudor: Îmi doresc pentru România, acum, în prag de Centenar, să își redescopere adevăratele valori și să așeze noțiunea de respect drept piatră de temelie pentru construcția pe care o vom lăsa generațiilor care vor veni. Numai așa vom reuși să transformăm visul înaintașilor noștri în realitatea pe care o dorim pentru cei care vor duce mai departe numele de România’.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Cine este Călin Georgescu, candidatul independent la președinție care se află acum pe primul loc. Este profesor universitar și are o avere impresionantă

Camelia Potec: Copiii noștri au nevoie de valori reale și de modele în viață. Din acest an, am devenit părinte și sunt conștientă că acest lucru este cea mai mare responsabilitate din lume. Așa că am ajuns să fiu mult mai atentă la ceea ce lăsăm în urmă și care este rolul nostru în societatea în care trăim. Pentru mine, fundația Camelia Potec’ va deveni instrumentul prin care voi susține viitorul copiilor noștri, modul meu de a mulțumi românilor pentru tot sprijinul pe care mi l-au oferit de-a lungul carierei. Nimic nu este mai important în afară de modul în care ne îngrijim de viitorul copiilor. Ei sunt moștenirea noastră cea mai de preț!’

Doina Ișfănoni: Moștenirea este darul pe care, primindu-l de la înaintași, îți deschide poarta spre amintiri memorabile. Darul ne aduce bucuria legăturii cu cel ce l-a făcut și, prin acesta, cu un teritoriu și un sistem de valori spirituale inconfundabile. Cultura tradițională este un asemenea dar, al înaintașilor pentru contemporani; de câte ori o întâlnim, ne aduce mesajul strămoșilor și înțelepciunea acestora. Este știință, măiestrie, sensibilitate, artă în fiecare costum, scoarță, oală, icoană, ladă de zestre sau furcă de tors. Cei care astăzi continuă să făurească, după canonul tradiției, asemenea piese, ne dăruiesc șansa comunicării și comuniunii cu înaintașii, conferindu-ne identitate și originalitate.’

Artiștii populari prezenți la ediția aniversară The Grand Heritage – Primii 100 de ani:

• Elena Constantin – artist specializat în pictura icoanelor pe sticlă Îndrăgostită de stilul simplu și expresiv al icoanelor românești pe sticlă, Elena Constantin este absolventă a Școlii Populare de Artă din București. Dincolo de valoarea artistică a acestui gen al creației tradiționale, pentru care s-a pregătit studiind tehnica specifică diferitelor centre din Transilvania, Elena Constantin și-a completat educația plastică și cu teologia icoanei. Pentru a cunoaște nemijlocit statutul iconarului, urmează un stagiu de pregătire în arta picturii icoanelor pe sticlă la vestitele mânăstiri transilvănene de la Nicula, acolo unde s-a născut tehnica făuririi icoanelor pe glajă, în a doua jumătate a secolul al XVII-lea și la atelierele de iconari de la mânăstirea Sâmbăta de Sus, din Țara Făgărașului.

• Mihaela Bădescu – artist specializat în pictura icoanelor pe lemn și pietre semiprețioase Mihaela Bădescu este un artist iconar cu un bogat palmares artistic, recunoscută în țară și peste hotare pentru valoarea creației sale. Fire sensibilă, înzestrată nativ cu un deosebit har al desenului, ea și-a îndreptat atenția spre iconografia bizantină, pe care a transpus-o în imagini expresive, respectând știința plastică a vechilor iconari. Sub penelul Mihaelei Bădescu, mesajul icoanelor este plin de emoție și de culoare, oferind omului contemporan clipe de reflexie și regăsire spirituală.

• Andreea Sachelia Moga – colecționar costume populare Născută în Țara Făgărașului într-o familie de intelectuali transilvăneni – talăl preot și mama educatoare – Andreea Sachelia Moga a cunoscut valorile satului românesc încă din copilărie. A urmat apoi cursurile Facultății de Psihopedagogie specială la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și un master în Etnologie la Facultatea de Litere a Universității din București. Dragostea pentru valorile culturii tradiționale, în special pentru costumul popular, a moștenit-o de la părinți. Colecția Haină de sărbătoare s-a născut din dorința de a merge la biserică într-o haină specială, care să îmbrace nu numai trupul, ci și sufletul. Acest tip de haină este costumul tradițional de sărbătoare, confecționat de mâinile miilor de femei, generație după generație, nu doar pentru a-și apăra trupul de vicisitudinile climaterice, ci pentru a spune celor din jur cine sunt, de unde vin, precum și povestea unui neam care a știut să-și aștearnă istoria în simbolurile broderiilor care împodobesc cămășile, catrințele, vâlnicile, fotele, pieptarele, șubile și cojoacele țăranilor noștri.

• Rozica Măldărășeanu – artist popular specializat în covoare și țesături manuale Recunoscută pentru talentul și dragostea față de scoarțele populare, Rozica Măldărășeanu are o bogată experiență profesională, fiind o țesătoare apreciată, nu numai pentru excelența tehnologică a covoarelor țesute manual, ci și pentru capacitatea de a recompune, într-o infinitate de variante plastico-decorative, străvechiul repertoriu de motive specifice scoarțelor tradiționale românești. Conștientă de rigorile tehnologice ale țesutului și de importanța acestora pentru realizarea unor scoarțe și covoare de calitate, Rozica Măldărășeanu și-a început ucenicia în familie, învățând de timpuriu secretele meșteșugului.

De la tunsul oilor, spălatul, pieptănatul și torsul lânii, vopsitul firelor cu pigmenți naturali extrași din plante, la calculele matematice al urzitului și alesul motivelor în războiul de țesut, Rozica Măldărășeanu a parcurs cu răbdare fiecare etapă, îmbogățindu-și permanent experiența lucrativă. Calitatea și valoarea artistică a covoarelor și a scoarțelor lucrate de ea o recomandă ca mesager autentic al acestui element al culturii tradiționale românești care, din anul 2016, a devenit bun al patrimoniului umanității, sub egida U.N.E.S.C.O.

• Nicoleta Elena și Ion Mitroi – artiști specializați în ceramica de Cucuteni Nicoleta Elena și Ion Mitroi sunt o familie de artiști ceramiști care și-a propus să readucă în conștiința publicului formele vestitei olării neolitice de Cucuteni. Absolvenți de învățământ superior – Nicoleta a urmat cursurile Universității Politehnice din București, iar Ion pe cele ale Universității de Arte – București, secția Ceramică – cei doi oferă prin creația lor o fericită sinteză între rigoarea spiritului cartezian și fantezia artistică, capabilă să genereze noi și noi soluții plastico-decorative. Nicoleta și Ion Mitroi modelează lutul de mai bine de trei decenii, realizând cu îndemânare un bogat repertoriu de vase în stilul ceramicii cucuteniene. Formele sunt modelate liber, fără roata olarului, iar decorul ilustrează maturitatea unor artiști capabili să reinterpreteze creator repertoriul ornamenticii neolitice.

• Jorj Dimitriu – meșter specializat în prelucrarea artistică a lemnului Jorj Dimitriu a avut, până în anul 2002, un studio de fotografie în Bucureşti, însă pasiunea pentru arta tradițională l-a făcut să își schimbe domeniul de activitate și să se bucure, zi de zi, de meșteșugul cioplirii lemnului și de tehnica olăritului. În atelierul său de la marginea Bucureștiului, artistul nostru se transformă în Jorj Cioplitorul, dovadă a muncii sale stând zecile de unelte ascuțite, înșirate pe pereții camerei, precum și rumegușul fin care este omniprezent în încăpere. Acesta consideră că lemnul cere, înainte de toate, respect și, abia apoi, acesta îți permite să îi cunoști, în profunzime, caracteristicile care, ulterior, te vor ajuta să îl transformi cu măiestrie în obiecte extrem de diverse, de la cele cu valoare artistică mare până la cele care ne sunt de ajutor în viața de zi cu zi.

Partenerii evenimentului au fost: JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Crama Rotenberg, Metal Creativ și Borsec. Despre The Grand Heritage The Grand Heritage este primul proiect din România care așază arta tradițională românească acolo unde îi este locul, în topul manufacturilor internaționale, în imediata vecinătate a luxului artizanal. Arta autentică românească este, în esență, un meșteșug desăvârșit de secole, de cei mai pasionați români, cei înzestrați cu un talent nativ de a transforma banalul în excepțional.

The Grand Heritage a pornit de la ideea de a regăsi, de a salva și de a îmbogăți arta tradițională românească, de a o face cunoscută în lume și de a îmbrățișa ideea că cel mai bun ambasador al țării noastre poate fi însuși românul autentic, cel talentat și mândru de originile sale. Proiectul The Grand Heritage a luat ființă în 2017 și este un concept cultural al SCH Grand, sub egida căruia sunt susținute valorile autentic românești, precum și expresia artistică în toate formele sale. SCH Grand încurajează arta și originalitatea ca fiind parte a expresiei poporului român, mai ales acum, în Anul Centenarului, moment de regăsire a identității naționale. Expoziția Salutări din Uranus!’ a fost al treilea proiect, după Autenticitate și Tradiție – un eveniment desfășurat la finalul anului trecut, destinat artei populare românești, și galeria pop-art a artistului bucureștean Ovidiu Solcan, care a fost deschisă până la finalul lunii octombrie în galeria comercială The Grand Avenue.

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News