La 9 ani, respiră, trăieşte şi visează doar gimnastică. Vrea să devină o mare campioană, „numărul 1′, aşa cum a fost Nadia Comăneci. Iar pentru asta, vegheată de mama ei, munceşte cât e ziua de mare pentru ca, într-o zi, dorinţa de azi să devină realitate. Este vorba de Miruna Cazan, o fetiţă care se numără printre cele mai promiţătoare talente ale gimnasticii româneşti, fapt pentru care a devenit şi noul caz ajutat de „Jurnalul de fapte bune’.
de Gabriel Peneş
„Spune-mi, Nadia, cum ai făcut să fii cea mai bună, să iei 10? Vreau şi eu să ajung ca tine!’. Miruna priveşte păpuşa Nadia, primită drept premiu după medaliile cucerite la Cupa Nadia Comăneci, desfăşurată în această primăvară, ce nu poate fi atinsă de nimeni altcineva decât de ea, repetând aceste întrebări de fiecare dată. E un pui de om, abia săltată peste 1,23 metri înaălţime şi 25 de kilograme, dar cu voinţa adunată a multor oameni mri la un loc.
„Făcea exerciţii prin curte de când abia învăţa să meargă’, povesteşte mămica Mirunei, ce-şi creşte cei doi copii fără soţ, dar ajutată de propria familie. „La nici 2 ani, făcea şpagatul, „sfoara’, iar din fundul curţii până la gardul din faţă, venea doar făcând roata. Bordura trotuarului îi era bărna, care şi astăzi este aparatul ei preferat’, continuă ea mărturisirea privindu-şi cu duioşie fetiţa.
După Olimpiada din 2012 de la Londra, urmărind-o mai ales pe favorita ei, Larisa Iordache, „Miru’, aşa cum i se spune acasă, a început să plângă spunând că ea vrea neapărat să facă gimnastică. Aşa a ajuns la CS Dinamo, unde e pregătită de antrenorii Anca Drăghici şi Dan Potra. A progresat fantastic, ajungând să poată concura cu fetiţe chiar şi cu doi ani mai mari decât ea. Şi poate să le şi învingă.
La ultimele campionate naţionale, cele din luna mai, a câştigat 3 medalii de aur şi una de argint. Culmea, n-a fost pe podium chiar la bărnă, unde un arbitru nu a fost de acord cu abordarea ei, deşi alţii au considerat că a avut evoluţia cea mai bună. Dar bărna rămâne oricum preferata ei, alături de paralelele inegale.
Vezi continuarea AICI