Tiberiu Soare: "Am șansa să fac ceva pentru viitorul muzical al României"

Tiberiu Soare a fost decorat de Familia Regală cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler pentru activitatea sa artistică, sub conducerea sa aflându-se prestigioase orchestre precum Royal Philharmonic Orchestra, London Philharmonic Orchestra sau Prague Radio Sypmhony Orchestra.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Scandalurile dintre Bianca Drăgușanu și iubiții ei. A divorțat de Alex Bodi după câteva luni, l-a trădat pe Victor Slav cu Adrian Cristea și a îndurat bătăi crunte de la Coco Păun: „Mi-a rupt picioarele și m-a lovit în...”

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

De ce nu au avut niciodată o relație apropiată Honorius Prigoană și Adriana Bahmuțeanu: „Nu era necesar. Am încercat, pe cât posibil, cu partenerele tatălui meu, să...”

Cum și când ai optat pentru profesia de dirijor?

Aveam 16 ani când am citit un interviu cu celebrul dirijor Sergiu Celibidache și atunci am înțeles că nu este deajuns ca persoana dirijorului să întrunească doar calități pur muzicale, nu era important să aibă doar o pregătire de bază la un instrument, apoi cunoștințe despre estetică istoria muzicii, armonie, orchestrație – un dirijor ideal trebuie să fie un fel de enciclopedie muzicală ambulantă. Mai mult decât atât, Celibidache ridica probleme de relație a omului cu Universul, aducând muzica la rang de disciplină filosofică. Acest lucru m-a intrigat și m-a atras foarte mult pentru că încă de pe atunci mă pasiona domeniul fizicii – latura teoretică, de cercetare și mi-am dat seama ca există o latură științifică și o latură de entuziasm, de intuiție și dăruire totală a artistului atunci când vine vorba de dirijatul de orchestră. Așa cum în fizică teoria relativității și cea a mecanicii cuantice lucrează foarte bine în tandem dar nu pot fi aduse împreună pentru că se resping ca doi poli opuși ai unui magnet, în muzică se întamplă același lucru între rațiune și expresie. Lucrează foarte bine împreună dacă știi când s-o aplici pe una și când s-o aplici pe cealaltă, poți obține o interpretare foarte bine echilibrată, poți ajunge la momente de extaz. Rațiune fără expresie ar fi un nonsens. Pentru a nu genera nonsensuri trebuie să fii conștient de balansul între gândirea analitică și expresie. O combinație foarte bună între partea rațională și intuitivă a muzicii.

Rolul unui dirijor este să înțeleagă partitura, nu doar să dea din mâini – adică să exprime printr-un limbaj codificat idei pe care le-a descoperit în analiza unei partituri. Când am în față o compoziție muzicală, rolul meu este să o de-compun și apoi să re – compun compoziția, adică să recreez muzica pentru a-i înţelege mesajul şi a-l putea transmite către orchestră şi public. Abia după acest dublu-proces sunt gata să mă duc în fața orchestrei la repetiție. Repetiția este a doua fază a pregătirii unui concert, momentul în care dirijorul inspiră orchestra să adere la ideile lui, să le înțeleagă și să le urmărească. În momentul în care membrii orchestrei sunt capabili de lucrul acesta deja 50% din actul artistic este rezolvat, pentru că restul de 50% ține de inspirația de moment din concert, de felul în care reușești să mobilizezi orchestra, ține de entuziasmul general, de public, de acustica sălii, de o multitudine de factori care la un moment dat devin aleatorii. Există o combinație între rațiune și hazard: hazardul poate fi însă atacat prin dăruire, prin entuziasm, prin angajament total. În acel moment ceea ce faci și ceea ce ești devine unul și același lucru.

Ce experiențe ți-au marcat traseul profesional?

După ce am citit interviul cu Sergiu Celibidache, care m-a convins că acesta este drumul meu, a urmat admiterea la Universitatea Națională de Muzică din București, secția dirijat. Un examen foarte dur, în anul acela concurând 11 candidați pe 2 locuri. Pentru a mă pregăti pentru acest examen, am vrut să fiu sigur că stăpânesc partiturile, copiindu-le de mână. m-am dus la examen bazându-mă pe experiența transcrierii partiturilor. Am făcut lucrul acesta pentru a încerca să înțeleg ideea compozitorului, mesajul lui. Era un început intuitiv al metodei mele de analiză, dezvoltată mai târziu: de-compunerea și re-compunerea unei creații muzicale. Comisia a considerat că trebuie să fac dirijat de orchestră, astfel încât am avut norocul să intru pe unul dintre cele 2 locuri scoase la concurs.

Ce sfat în oferi unui tânăr care te vede ca model?

Să nu mă vadă ca pe un model absolut și să nu ia pe nimeni ca model absolut. Trebuie să-și găsească propria lor cale. Poți admira anumiți oameni, dar dacă îi imiți nu faci altceva decât să distrugi, practic, motivul pentru care îi admiri.

Ce anume te-a motivat să te implici în sustinerea programului Tinere Talente?

M-am implicat din pură convingere. M-a cucerit ideea de la început. Nu ascund că prestigiul Casei Regale a reprezentat un motiv extraordinar și pentru că există un filon regalist în familia noastră. La această componentă s-a adăugat ideea de a face ceva cel puțin pentru viitorul muzical, dacă nu chiar și pentru cel general-social al României. Îmi place să cred că sunt un patriot, îmi iubesc foarte mult patria și am considerat că mi s-a dat o ocazie de a o demonstra, nu doar de a vorbi despre acest lucru.

Implicarea mea în cadrul Fundației Principesa Margareta a României mi-a dat ocazia să-i întâlnesc pe unii dintre cei mai talentați tineri români dintr-o mulțime de domenii, dându-mi speranța că România poate interpreta o partitură distinctă și armonioasă în marea simfonie europeană.

Ce ai urmărit prin conceptul de orchestră-școală implementat prin Orchestra Fundației Principesa Margareta a României?

Există niște caracteristici care diferențiază net acest proiect de altele dedicate formării pe termen lung într-o orchestră. Acest proiect nu se vrea o nouă orchestră pe piața muzicală românească ci este un ansamblu construit în jurul bursierilor programului Tinere Talente. Este un argument foarte bun pentru a arăta tuturor cum și de ce sunt sprijiniți tinerii talentați selectați în program. Repertoriul abordat este unul adaptat unor copii foarte talentați, dar subliniez: copii de 14-15 ani și tineri până la 24 de ani, muzicieni de liceu sau conservator. Scopul nostru este de a le oferi membrilor OFPMR o minimă experiență de orchestră, de a le oferi privilegiul de a apărea pe scena Ateneului Român și mai mult decât atât, de a le oferi o motivație de a aplica la bursele Tinere Talente.

Fundația are această inițiativă extraordinară de a găsi resursele necesare și de a pune la dispoziția unor tineri talentați mijloace să-și urmeze vocația.

Dirijorul Tiberiu Soare in Concertul Regal caritabil din 2014, alaturi de pianista Alexandra Dariescu si Orchestra Fundației Principesa Margareta a României

Cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News